Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)
Viorel Ciubotă: Câteva aspecte inedite privind egimul confiscărilor de bunuri ale elitei sătmărene în anul 1949
ANEXA 2 in frunte, cu Partidul C emuidat R«aan « estrenat pe ţăranii mitei tori in lupta pentru luarea paaanturi\«r .4*1* *oaierl, inalite ie a-daoarea la putere de Către popor a Gu&rta}silv'. Democrat Patru Bros» , cu toatat Împotrivirea aoaiarilor spfijlnltid* Guvernele cu majoritate reacţionara de dinainte de 6 Martie ,194Ş.-2.- Heforaa agrara s,a făcut. tatr,o peridada când la ctte| «tafcului se »ai afla rage» cel mai ware eapitallet ai moşier« i&rVL» guvern ae gaaea represent an ti ai claselor exploatatoare/gruparea fat&SMaeu/ aceştia s,au Împotrivit ou Înverşunare unei exproprieri totale a acaierilor. 3»- Prin reforma agrara din anul 1945, proprietatea moşiereasca a fost lichidata in pare parte. In mana moşierilor a ranta3 totuşi Însemnata Întinderi de pamant, si alte bunuri mobile si imobile. Ei au folosit anele portit© de scapare prevăzute in lege ca: înfiinţarea de ferme model, etc., "“V - . ’ 4. - Moşierii exptopriati sunt si nu pot fi de cat cei mai Îndârjit si Înrăiţi dugmani ai celor ce muncesc. Ei au saootat toate masurile luate de guvern in sprijinul taranamii muncitoare, semanand panica neîncredere si duşmănia impotriva puterii de stat a oamenilor muncii» 5. — Ei au sabotat in permanenta planul de insamantari, colectările etc., si au lasat in paragina si degradează exploatările agricole, lovind astfel in interesele oamenilor muncii. Ei erau cei mai vicleni raspanditori de zvonuri, Împânzind lumea satelor cu minciuni care uni - ori au adus pagube ţăranilor muncitori prinşi in cursa acestor zvonuri, de ex.» taleri de vite, Înainte de recesamant sau Înainte de sărbători etc. 6. - Toata averea acestor duşmani ai popprului muncitor, a fost stransa din sudoarea Muncitorilor dela oraşe si a ţăranilor muncitori deopotrivă. Aceasta avere este fructul exploatări nemiloase de zeci si sute de ani a oamenilor muncii dela oraşe si sate.' 7. - averea stransa din truda popurolui muncitbr se intoarce in mâinile celor dela care a fost furata. Aceasta avere intra in poeejsia oamenilor munci’i dela oraşe si sate, ca bun comun al tuturor celof ce muncesc. Ea trace in proprietatea Republicii Populare Romane, a Statului nostru care o va administra in folosul si pentru imbunatatirea traiului celor ce muhees la Bate £i oraşe. S.- Foloasele pe care le vor urage oamenii munci dela sate ei oraşe, depe urma exproprierii totale a moşierilor sunt deosebit de mari. a. / In locul exploatărilor agricole moşiereşti lasate in paragina se vor înfiinţa ferme de stat prospere, utilate cu maşini-ai unelte agricole moderne si Înzestrate_.cu seminţe si vite de soi, care vor ajuta efectiv taranimea muncitoare sa-si mareasca producţia agricola si deci sa-si imfcunatateasca si mai mult traiul. b. / rroductia agricola a tarii noastre va creste considerabil, stimulând schimbul de produse iatx-e sate si oraşe si Îmbunătăţind astfel nivel de trai al fcutror celor ce muncesc. 9.- Exproprierea totala a proprietăţii moşierilor si trecerea bunurilor lor in proprietatea Statului se fuce rin initiative Partidul:;î muncitoresc Roman, avantgarda clasei muncitoare si conducătorul tuturor celor ce muncesc la orate si sate, in xupta pentru o viata libera si imoeisufrata.»-252 -
