Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)
Serghei Hacman: Basarabia şi Bucovina în planurile strategice ale U.R.S.S. (anul 1940)
armatei sovietice, a fost creat Frontul de Sud, care avea în componenţa sa armatele 5, 9 şi 12. Efectivul era constituit din 23 divizii de trăgători: 2 divizii motorizate şi trăgători şi 6 divizii de cavalerie, 11 brigăzi de tancuri şi 3 brigăzi de trupe aeropurtate, precum şi 30 regimente şi 4 divizioane de artilerie®®. în ce priveşte efectivul armatei române la data de 15 iunie 1940, adică în ajunul operaţiunii militare sovietice, în partea de est a României erau desfăşurate 25 divizii de infanterie, două brigăzi puşcaşi de munte, o brigadă motomecanizată şi o divizie de cavalerie motorizată100. Majoritatea acestor formaţiuni erau dislocate în vechiul Regat. Pentru acţionarea trupelor erau pregătite două variante; varianta de bază prevedea un plan de acţiuni pentru cazul, când guvernul României nu va accepta evacuarea Basarabiei şi Bucovinei. în această situaţie urma să se execute o lovitură concentrată prin intermediul armatei a 12-a de-a lungul Prutului în direcţia oraşului laşi, iar armata a 9-a trebuia să declanşeze ofensiva la sud de Chişinău, spre Huşi. Planuj militar prevedea încercuirea trupelor române în regiunea Bălţilaşi. Varianta a doua prevedea acţiuni în cazul, când trupele române urmau să se retragă de bună voie la vest de Prut. Misiunea trupelor sovietice, conform acestui plan, consta în ieşirea foarte rapidă la Prut, pentru a lua sub control retragerea trupelor române. Drept bază a acţiunilor a fost adoptată varianta întâia. Pe direcţiile principale ale ofensivei a fost asigurată o superioritate, mai mult decât triplă, de forţe şi mijloace101. La începutul lunii iunie 1940 a fost semnat ordinul de luptă nr. 120 al Comisariatului apărării al Uniunii R.S.S., precum şi directiva nr. 0140 a Direcţiei Politice Principale a Armatei Roşii, care dictau să fie ocupate toate centrele vitale importante ale Basarabiei. începând cu 10 iunie, adică cu 16 zile înainte de înmânarea notei Guvernului Sovietic către Davidescu, ambasador al României la Moscova, referitor la Basarabia şi partea de nord a Bucovinei102, 24 divizii ale Armatei Roşii au şi început realizarea sarcinilor stabilite100. în nouă zile, începând cu dimineaţa de 19 iunie, principalele fomaţiuni şi unităţi militare sovietice au sosit la punctele stabilite104, deşi unele unităţi (diviziile de puşcaşi 192, 60, 124, 131, 62, 141, 146, brigăzile de tancuri 10 şi 38 ale Armatei 12, precum şi brigada de tancuri 49, regimentele de artilerie 331 şi 137 ale rezervei comandamentului general şi divizionul 34 ai Armatei 5) mai erau încă în drum100. Pentru pregătirea operaţiunii, încă în timpul marşului au fost nominalizaţi şi instruiţi declamatori, agitatori, propagandişti, care le explicau ostaşilor “sarcinile marşului”. La început soldaţilor li se vorbea despre oarecare “manevre militare”100. O întreagă expediţie de câmp, dotată cu oameni, maşini, avioane a asigurat fără întrerupere Frontul de Sud cu ziare şi literatură specială. Pentru deservirea culturală a populaţiei au fost organizate 6 brigăzi concertistice, două dintre ele având repertoriul în limba română, un ansamblu de dansuri moldoveneşti şi altul de muzică populară moldovenească, Teatrul dramatic, împărţit în două trupe108a. A fost pregătit un tren-tipografie, a fost completată redacţia unui ziar în limba română, care de acum la 17 iunie se afla în marş107. Concomitent au început survolările spaţiului aerian al României de către aviaţia sovietică. Numai Bucovina a fost survolată de 23 avioane sovietice, cele mai multe dintre ele avântându-se până la Cernăuţi108. Paralel cu pregătirile pentru acţiuni militare, Uniunea Sovietică mobiliza partidele comuniste pentru susţinerea politicii Kremlinului, dezorientând conducerea Kominternului de parcursul relaţiilor sovieto-germane. în declaraţiile partidelor comuniste ale Marii Britanii, Franţei, SUA, Italiei, Danermarcei, Belgiei, Olandei, Elveţiei din august-septembrie 1939 pactul sovieto-german de neagresiune era considerat ca apreciere a forţei Uniunii Sovietice de către Hitler şi ca factor, care vă slăbi “încordarea internaţională, va bara calea războiului şi va apăra pacea, libertatea şi independenţa popoarelor”109. în instrucţiunile secrete ale Kominternului pentru Europa orientală nr. 4007 din august 1939 “una dintre cauzele ce au determinat nereuşita pactului franco-anglo-sovietic şi care au- 22 -
