Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)

Gheorge Buzatu: România şi prăbuşirea hotareklor în 1940

18. Vezi Gh. Buzatu Romanian's Options in June. 1940. în, loc, cit.: idem, Problema opţiunilor României în iunie 1940 reflectată în memorialistica unor mari actori ai evenimentelor. în “Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice”, seria IV, t. XVIII/1993, pp. 71 - 88; idem, Din istoria secretă.... II, pp. 239 - 268.

19. Idem, Romanian’s Options in June. 1940, p. 125 - 126.

20. Ibidem, p. 126

21. Vezi şi consideraţiile lui V.M. Molotov, care, evident, justifică notele ultimative prezentate Bucureştilor sub rezerva recurgerii la forţele armate în caz de neacceptare a României (Felix Ciuev, ed., Sto sorok besed s Molotovam. Iz dnevniki. .. Moskva, Terra, 1992, pp. 14 - 17). Despre efectul moral dezastruos al admiterii notelor sovietice la Bucureşti cf. Elisabeth Barker, British Policy in South-East Europe in the Second World War. London, Macmillan, 1976, p. 72.

22. Cf. “Revista de Istorie Militară”, Bucureşti, nr. 6/1995, p. 13.

23. Grigore Gafencu, Misiune la Moscova. 1940 - 1941. ediţie Ion Calafeteanu şi colab. Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1995, p. 231 (raport din 1 august 1941, prezentat de Grigore Gafencu lui Mihai Antonescu, ministrul de externe al României, pp. 228 - 233). A se cf. cu însemnările din 24 iunie 1946 ale aceluiaşi Grigore Gafencu (cf. Jurnal. Iunie 1940 - iulie 1942. I, ediţie Ion Ardeleanu, V. Arimia, Bucureşti, Editura Globus, 1994, pp. 150 - 153).

24. în aprilie 1943, într-o prelecţiune susţinută la Şcoala Superioară de Război din Bucureşti, Mareşalul Ion Antonescu a exprimat raţiunile catastrofei României din iunie 1940: "... Anul 1940 ne-a adus catastrofa graniţelor din cauza [1] (a) izolării noastre în spaţiul internaţional şi [2] a politicii de echivoc dusă de România” (Mareşal Ion Antonescu, Istoria mă va judeca. Scrieri inedite, ediţia C. Hlihor, Bucureşti, Editura Academiei de înalte Studii Militare, 1993, p. 147). Dimpotrivă, un specialist militar şi istoric a opinat categoric: “Izolarea ei (a României] fiind completă, nu i-a rămas altă soluţie decât să accepte condiţiile Rusiei (subl. autorului)” (General Platon Chirnoagă, Istoria politică si militară a războiului României contra Rusiei Sovietice. 22 iunie 1941 - 23 august 1944. ed. a ll-a revizuită şi adăugită de autor, Madrid, Editura Carpaţii/Traian Popescu, 1986, p. 45).

25. Cf. Gh. Buzatu, Asa a început Holocaustul împotriva poporului român. Bucureşti, Editura Majadahonda, 1995.

26. Vezi îndeosebi Pierre Renouvin, Jean-Baptiste Duroselle, Introduction a l'histoire ties relations internationales. Paris, Librairie Armand Colin, 1964, passim.

27. în ultimul moment au intervenit în dezbaterea problemelor noi protagonişti. Astfel, muzeograful Floricel Marinescu (cf. suplimentul "Aldine", în “România liberă" din 5.VII. 1996, pp. 2 - 4), neglijând că studiul comparativ al forţelor “adverse” române şi sovietice la 28 iunie 1940 a fost realizat în numeroase alte ocazii anterioare (cf. Ion Şişcanu, Vitalie Văratec, eds., Pactul Molotov- Ribbentrop si consecinţele lui pentru Basarabia. Chişinău, Editura Universitas, 1991, passim; Nicolae Ciobanu, Capacitatea de luptă a Armatei Române în momentul ciuntirii teritoriale a României în anul 1940. în “Destin românesc”, Chişinău-Bucureşti, nr. 2/1994, pp. 9 - 20: loan Scurtu, Forţele politice din România şi notele ultimative sovietice din 26 si 27 iunie 1940. in idem, pp. 21 - 29; Gb. Buzatu, Rolul.factorului,geopolitic în determinarea opţiunii României privind evacuarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord în 1940. în Geopolitica, I, ed. citată; pp. 482 - 503; Ion Şişcanu, Uniunea Sovietjcă-România. 1940. Chişinău, Editura ARC, 1995, passim; idem, Basarabia în contextul relaţiilor sovieto-române, 1940 (Autoreferatul tezei de doctorat), Chişinău,-12-