Olariu, Gheorghina (szerk.): Sesiunea Internaţională de Restaurare - Conservare (Satu Mare, 1997)
Hârtie, grafică, documente
Desenele lui Theodor Pallady .Observaţii asupra tehnicii de lucru Madlena Harabagiu In creaţia lui Theodor Pallady desenele ocupă un loc important atât prin calitate cât şi prin cantitate. Cu ocazia retrospectivei organizată de Muzeul Naţional de Artă, multe dintre desenele expuse au necesitat operaţiuni de restaurare, ceea ce a presupus examinarea lor atentă şi a favorizat o viziune de ansamblu a modului de lucru al artistului. Nu ne vom referi în cele ce urmează la multitudinea de tehnici grafice folosite şi nici la anumite particularităţi de execuţie care pot duce la complicarea procesului de restaurare. Ne vom opri la câteva consideraţii asupra a ceea ce în limbajul de specialitate numim degradarea mecanică a suportului. Şi vom avea în vedere cazurile mai speciale în care acest tip de degradare se datorează chiar intervenţiei autorului. De pildă, există situaţii în care corectarea desenului s-a făcut prin răzuirea suportului cu un obiect ascuţit, această operaţiune având ca efect dislocarea fibrei, înlăturarea ei. In zona afectată, materialul e mult subţiat, şi-a pierdut din rezistenţă, existând pericolul ruperii sau decupării porţiunii respective. Procesul de restaurare este mult îngreunat în asemenea situaţii şi se impune o abordare specifică. Un exemplu în acest sens îl constituie desenul intitulat Mademoiselle Nottishalle (tuş şi laviu pe hârtie), din colecţia Răut (inv.77826). In zona mâinii, artistul a intervenit prin răzuire, refăcând apoi desenul. In momentul intrării în laborator, desenul, executat pe o hârtie subţire, era fixat pe un suport secundar, din hârtie de proastă calitate, care la rândul său era fixată pe un carton gri foarte gros, fabricat din pastă mecanică, adezivul folosit fiind un clei acid de tâmplărie. A fost necesară mai întâi înlăturarea celor două suporturi de proastă calitate, a cleiului acid, iar apoi hârtia desenului a fost supusă unui tratament de spălare şi neutralizare. Pe parcurusl procesului de restaurare, zona degradată, slăbită, a necesitat o atenţie deosebită, pentru evitarea producerii unor degradări suplimentare, prin rupere, în porţiunea afectată. De cele mai 201