Dobrescu, Adela (szerk.): Samcult. Revistă de cultură şi civilizaţie (Satu Mare - Mátészalka, 2010)
Dr. Maria Lobonţ Puşcaş: Evoluţia arhitecturii tradiţionale în zona Satu Mare ţi Szatmár-Szabolcs-Bereg
Casă şvăbească din Valláj, Szatmăr-Szabolcs-Bereg Casă şvăbească din Petreşti,jud. Satu Mare Nici românii şi nici maghiarii din zona de câmpie a zonei Sătmarului nu sunt departe de această tendinţă de păstrare şi conservare a tipului de locuire tradiţional, dar, asemeni şvabilor, intervin în arhitectura locală ţinând cont în primul rând de factorul pragmatism. Aceştia îşi măresc, dacă e cazul, casa, atât cât să asigure confortul general al familiei (extinderea la sol sau mansardarea casei): ”pe la noi nu se construieşte ca în Oaş, nu se fac palate, numa de nelcoşag, la noi trebe să ai tăt ce-ţi trebe şi să trăieşti cât mai bine” 28. Progresul, evoluţia şi dorinţa omului de a avea mai mult nu pot fi condamnate, odată cu apariţia noilor materiale de construcţie şi aplicării noilor tehnici de construcţie arhitectura contemporană, atât cea din mediul urban, cât şi cea din mediul rural îşi permite să pună în practică forme mai îndrăzneţe, inedite, de expresie arhitecturală. 28 Inf. Szilagy Pétér, 58 ani, Bogdand, jud. Satu Mare , 2007 Dar din păcate sunt comunităţi inovative în zona studiată în care rezultatul nu este întodeauna cel dorit, deoarece când vorbim despre arhitectura din Ţara Oaşului suntem în unele cazuri tentaţi să vorbim despre kitsch în arhitectură, o parte a caselor şi a spaţiilor (private ori publice) au căzut pradă, spun unii specialişti, duetului „sublimexecrabil” 29. în zona Satu Mare şi Szabolcs-Szatmâr- Bereg am identificat trei tipuri de localităţi având în vedere gradul de conservare al filonului tradiţional al arhitecturii: comunităţi filon tradiţional conservative - Petreşti, Vâllaj, Bogdand unde 80 - 90 % din case sunt cele tradiţionale de la sfârşitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea; comunităţi semiconservative—Szamosszeg, Nagyecsed, Soconzel, aici 30 % din case sunt cele tradiţionale, 60 % sunt case construite după 1950 până în 1989 (casele construite aici după anii 90 pot fi numărate pe degete); comunităţi inovative - Cămărzana, Viile Satu Mare, Nyrcsaholy aici casele întâlnite sunt şi tradiţionale, şi cele impuse de autorităţi şi cele ridicate după 1990. Casă din Viile Satu Mare, jud. Satu Mare Motivele pentru care întâlnim cele trei categorii de case în acelaşi timp înt-o localitate sunt diverse: conservatorismul etnic şi situaţia financiară par a fi două principale motive. în Ţara Oaşului ridicarea unei case este o dovadă a stării financiare a proprietarului, este o marcă a prestigiului social, iar coexistenţa casei ’’bătrâne” alături de casa nouă demonstrează puternicele 29 Octavia Groza, „Despre spaţiu şi măsură”, în Altfel de spaţii, Bucureşti, 2001, p. 58 85
