Dobrescu, Adela (szerk.): Samcult. Revistă de cultură şi civilizaţie (Satu Mare - Mátészalka, 2010)
Dr. Paula Cătălina Virag: The family of the romanian village int he country of Satu Mare during the end of 19th-the 20th centuries
it doesn’t take ample forms. This increasing is explained by the fact that the rural society begins to modernize slowly, the influence of emancipation from the urban society grows stronger, changing the mentality and the way of life of the villagers. The 19th century society was focused on family, most people aiming to get married, to have children, to have a home, to establish the legal context for inheritance. The exceptions from this rule were punished by the community and church, whether Catholic or Calvinist. But, the monotony of a marriage dominated by the concern for tomorrow, the poverty and struggle for survival, fatigue, physical exhaustion, premature aging women, the countless births that change woman’s body, children crying and asking for food, arguments, physical and verbal violence, are sufficient grounds for the individual willing to escape from a miserable world without love, if there was any love ever. Men and women alike, would feel frustrated, not satisfied, unfortunate in a failed marriage and, thus, running away from family obligations used to be a way to make up for the lost time within an unsuccessful relationship. Familia în satul românesc din comitatul Satu Mare la sfârşitul secolului al XIX- lea - începutul secolului al XX-lea Cercetarea istoriei demografice a populaţiei româneşti, dar şi a celorlalte etnii conlocuitoare, evoluţia numerică sinuoasă, cu suişuri şi coborâşuri determinată de numeroşi factori care s-au manifestat de-a lungul timpului, analiza mutaţiilor care se produc în cadrul comunităţilor şi familiilor ţărăneşti au fost prea puţin aflate în atenţia cercetătoriilor români. Spre sfârşitul secolului XX, ea începe să atragă interesul istoricilor demografi şi a celor interesaţi de modificarea şi transformarea mentalităţilor. în contradicţie cu aspiraţiile unui scris istoric care s-a aplecat în primul rând asupra realităţilor politice, economice şi sociale, în contratimp cu evoluţia scrisului istoric occidental, ceea ce ştim despre istoria rurală, de fapt despre oamenii acestor comunităţi, se reduce, în general, la cifrele statisticilor, la relatări enunţiative, fragmentare ale unor izvoare narative, la studiile izolate apărute în câteva reviste de specialitate. Din fericire, în ultimul timp preocupările din acest domeniu s-au înmulţit, demografia şi istoria mentalităţilor devenind două ramuri importante ale istoriei care aduc în lumină lucruri extraordinare ce întregesc imaginea despre viaţa simplă a oamenilor obişnuiţi din lumea satelor, reintegrându-i marii istorii. Este limpede că fără studiu demografic, fără o cercetare amănunţită a mentalităţilor, imaginea despre trecutul oamenilor este incompletă. Amănuntele despre durata vieţii lor, momentele fundamentale ale derulării ei, cadrul familial, formele traiului zilnic fac posibilă reîntregirea tabloului despre lumea satului, despre existenţa oamenilor obişnuiţi, şi ei parte integrantă a istoriei. S-ar putea crede că, privind de la distanţă, studiul familiei ţărăneşti conduce la cercetarea într-un spaţiu îngust, amorf, lipsit de orizont, departe, aşadar, de a stârni un interes. în realitate, dacă pătrundem în interiorul celulei familiale ni se dezvăluie o lume de mare varietate şi adâncime aflată într-o continuă mişcare, o lume cu multiple deschideri, unele din cele mai surprinzătoare. Problema constituirii familiei şi structurilor familiale din comitatul Satu Mare nu a fost un subiect abordat nici de istoriografia românească şi nici de cea maghiară. Subiectul este foarte important mai ales dacă se urmăresc comparativ pentru etniile conclocuitoare diferitele aspecte ale modului de formare a familiei, a relaţiilor matrimoniale, întrun cadru rural dominat de interferarea variatelor mentalităţi şi obiceiuri izvorâte dintr-o aparteneţă etnică şi confesională diferită. Intervalul de timp pentru care s-au analizat aspecte ale reconstituirii structurilor familiale din comitatul Satu Mare este cel cuprins între 1867- 1914. 1867 reprezintă anul în care se încheie pactul dualist austro-ungar, iar 1914 este marcat de începutul primei conflagraţii mondiale. între aceste două evenimente, Transilvania (în înţelesul ei de astăzi) cunoaşte numeroase modificări atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere economic şi social, modificări care au influenţat profund evoluţia demografică a populaţiei din acest spaţiu. Modul în care s-au manifestat şi s-au transformat aceste realităţi demografice sub acţiunea directă a factorilor amintiţi reprezintă subiectul analizei acestei lucrări. Anul 1867 este unul deosebit pentru istoria Transilvaniei, datorită încheierii pactului dualist austro-ungar. Plecând de la acest eveniment, s-a realizat o profundă modificare a legislaţiei, modificare care a dus, printre altele, la modernizarea societăţii transilvănene. Noile acte normative au adus o schimbare şi în domeniul demografic, în sensul că autorităţii le maghiare au fost direct 56
