Virag, Paula (szerk.): 300 de ani de la colonizarea şvabilor dunăreni în comitatul Satu Mare (Satu Mare, 2012)

Vendelin Francisc Glazer: Rolul şcolii şi al bisericii romano-catolice în promovarea şi perpetuarea valorilor şi obiceiurilor şvăbeşti din Tiream, judeţul Satu Mare

Carei 15, Petreşti 7, Urziceni 5, Vállaj 3, Şandra 1, Moftinu Mare 1, Foieni 1, Cămin 1, dintr-un oarecare sat şvăbesc 1), colonişti noi fiind în număr de 5 (şi anume în 1811 -1, 1812 - 1, 1814, -1,1815 - 1, în 1816 - 1).

Hirmli János 1810.

Hefele József 1812.

Rost Simon 1810.

Schradi Márton 1816.

Zimmermann János 1811-1816.

Amma János 1811.

Echlinger Ágota 1816.

Fuchsschwanz Erzsébet 1816.

Haas Gertrúd 1813.

Haller Antal 1816.

Kinzli Erzsébet 1812.

Knedli Katalin 1816.

Lieb Rozália 1813.

Lindenmajer György 1814.

Manz Genovéva 1816.

Mellau Mária 1813.

Rauch Anna 1813.

Riedle József 18166.

Şvabii colonizaţi aveau unele responsabilităţi faţă de grof. Amintim aici câteva puncte:

• erau obligaţi să lucreze pământul stăpânului 15 zile de lucru pe an cu animalele din gospodărie (cai, vaci);

• pentru fiecare parcelă trebuiau să plătească trei forinţi anual;

• din recolta de primăvară şi toamnă a noua parte revenea stăpânului;

• la sărbătorile mari trebuiau să cadorisească stăpânul cu găini, ouă, unt;

• de tăiat lemne şi de transportat lemne din pădure.

3. Elemente culturale locale

„La marginea satului <Tiream>se află o grădina uriaşă îngrădită, cu fazani. Se fac plimbări printre copacii plantaţi, sunt puse bănci pentru locuri de odihnă. Se găseşte şi un lac în mijlocul căruia este o insulă înconjurată de balustrade pictate, nu departe se găseşte o zonă de plajă şi scăldat. între lac şi moară este un drum ce duce spre cimitir, iar de o parte şi de alta a drumului sunt plantaţi plopi”7.

3.1. Şcoala romano-catolică

Episcopul de Eger, Barkoczy Ferenc consemnează în procesul verbal întocmit în anul 1748 că enoriaşii români de rit greco-catolic aveau şcoală; în acea vreme nu locuiau romano-catolici în Tiream, în schimb sunt menţionaţi reformaţi ai căror copii probabil erau învăţaţi de pastorul reformat. Familii de români erau 30.

După colonizarea şvabilor, aceştia fiind de religie romano-catolică, nu exista şcoală, iar copiii erau învăţaţi de către un cantor care făcea naveta din Cărei. Oficierea liturghiei era făcută de către un călugăr piarist.

în 1819, scrierile arată că în Tiream există şcoală, elevii fiind instruiţi de cantorul Hoffman Jakob.

în planul de învăţământ editat de episcopie sunt redactate regulile pe care trebuie să le îndeplinească şcolile care funcţionează pe lângă biserici: „frecventarea

6 Vonház István, A szatmármegyei német telepítés, Pécs, 1931.

7 Sípos Ferenc, însemnări despre „bogăţia” ţinutului localităţii Tiream.

26