Virag, Paula (szerk.): 300 de ani de la colonizarea şvabilor dunăreni în comitatul Satu Mare (Satu Mare, 2012)
Kereskényi Sándor: Cavalerul rătăcilor ca artizan al pripăşirii. Narativa genealogică a unui nobil declasat de a începutul secolului al XVIII-lea
prezentului. în cadrul unui proces de comunicare cu celălalt, arhetipul blestemului s-a convertit în cel al binecuvântatului, iar imaginea pribeagului privilegiat (al ’’străinului perfect”) a devenit o simplă amintire a persoanei conformizate cu ambigua ideologie a acţiunilor sale. Crezând însă că deja şi-a ispăşit păcatele (chiar şi acelea săvârşite de ai lui), cavalerul rătăcitor se afla în plină iluzie. Pe parcursul evenimentelor şi-a dobândit, într-adevăr, un anumit sentiment de securitate. însă ritualurile de deculpabilizare, de reconciliere, protejare şi vindecare s-au petrecut numai propriul imaginar, iar realitatea istorică aparţinătoare biografiei sale a rămas, în esenţă, neschimbată13. Relaţia dintre imaginarul colectiv şi cel individual este una complexă14. Există, desigur, un conflict între încercarea individului de a diminua filele albe ale trecutului personal şi memoriei colective, introducând deseori o viziune mitică asupra trecutului. Memoria istorică personificată şi memoria colectivă a marilor narative istorice sunt intr-un raport de opoziţie binară: memoria individuală versus imaginaţia colectivă. Subiectul istoric încearcă de fiecare dată să influenţeze, să fraudeze grosolan sau să manipuleze delicat memoria colectivă-fenomen deloc străin diferitelor contextualizări ale istoriilor etno sau socio-centriste15. Bibliografie: Botond Ágnes, Pszichohistória, Tankönyvkiadó, Budapest, 1991. Delumeau, Jean, Liniştiţi şi ocrotiţi, Sentimentul de securitate în occidentul de altădată, vol.I, Polirom, Iaşi, 2004. Grendi, Eduardo, I Balbi. Una famiglia genovese fra Spagna e Imperio, Einaudi, Torino, 1997. Heckenast Gusztáv, Ki kicsoda a Rákóczi-szabadságharcban?, Akadémiai, Budapest, 2005. Kalmár János, Kollonich bíboros kortársi jellemzése, in Tanulmánykötet a 60 éves Gebei Sándor tiszteletére, Acta Academiae Paedagogicae Agriensis, Nova Series Tom. XXXIV, Sectio Históriáé, Eger, 2007. Kereskényi Dávid, A Kereskényi család története, 2011. (kézirat). Köpeczi Béla (ed.), Erdély történeteiI. 1606 - 1830, Akadémiai, Bubapest, 1987. Le Goff, Jacques, Pentru un alt ev mediu, Meridiane, Bucureşti, 1986. Lowenthal, David, The Past is a Foreign Country, Cambridge University Press, Cambridge, 1985. Manent, Pierre, Originile politicii moderne, Nemira, 2000. Nagy Iván, Magyar nemesi családok története és címerei, Budapest, 1857. Rákóczi Ferenc, Emlékiratai a magyarországi háborúról 1703-tól annak végéig, Osiris, 2004. Senellart, Michel, Artele guvernării. De la conceptul de regimen medieval la cel de guvernare, Meridiane, Bucureşti, 1998. Szluha Balázs, Nyitra vármegye nemes családai, Budapest, 2003. Vonház István, A szatmármegyei német telepítés, Palatino, Cluj Napoca, 1997. Wellmann Imre, Erdély népessége és agrárfejlődése (1660-1830), in Rácz István (ed.), Tanulmányok Erdély történetéről, Csokonai, Debrecen, 1988. 13 Botond Ágnes, Pszichohistória, Tankönyvkiadó, Budapest, 1991, p. 76; Jean Delumeau, Liniştiţi şi ocrotiţi, Sentimentul de securitate in occidentul de altădată, vol.I, Polirom, Iaşi, 2004 p. 57-69. 14 Pierre Manent, Originile politicii moderne, Nemira, 2000, p. 227-244. 15 Köpeczi Béla (ed.), Erdély története II. 1606-1830, Akadémiai, Budapest, 1987, p. 107-118 şi Wellmann Imre, Erdély népessége és agrárfejlődése (1660-1830), ín Rácz István (ed.), Tanulmányok Erdély történetéről, Csokonai, Debrecen 1988, p. 128. 15
