Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Marius Diaconescu: Dragoş "descălecătorul" Moldovei, între legendă şi realitate
diploma din anul 1355, unde este numit: Comite Drag...numele lui Draguş din Bedeu nici într-una"10 *. Teoria lansată a avut efectul unui elixir pentru istoriografie, care s-a grăbit să îşi însuşească argumentele. Personajul fiind identificat, istoricii au fost, pentru o mai mare perioadă de timp, preocupaţi de alte aspecte ale întemeierii statului moldovean. Apariţia accidentală a unor contestări era anihilată repede prin verdicte de genul: "încercarea de a identifica pe Dragoş descălecătorul cu alt personaj decât Dragoş din Bedeu este contrazisă de analiza documentelor"". Afirmaţia aparţine regretatului R. Popa, care a oferit o nouă autoritate acestei teorii tradiţionale prin excelenta sa lucrare despre istoria Maramureşului12 13. Un alt argument în sprijinul acestei identificări este faptul că descendenţii lui Dragoş descălecătorul, după izgonirea lor din Moldova, au acaparat numeroase sate maramureşene, inclusiv cele din jurul Bedeului, care a rămas însă urmaşilor lui Drag n. Ultima dovadă presupusă de istorici este aceea că stavropighia din Peri a fost întemeiată în preajma Bedeului14. A fost lansată şi o a treia ipoteză de către Ştefan S. Gorovei care susţinea provenienţa lui Dragoş dintr-o ramură colaterală a Codrenilor, cnezi de Câmpulung şi Sarasău. Argumentele seamănă foarte mult cu cele anterioare, fiind doar transferate într-un spaţiu mai larg. Urmaşii lui Dragoş s-au stabilit în acelaşi cnezat al Câmpulungului la întoarcerea din Moldova, unde aveau o mănăstire, moştenită de la înaintaşii săi. Numele unor sate din nordul Moldovei dovedesc aşezarea aici a unor locuitori din Maramureş, cei mai mulţi veniţi din cnezatul Câmpulungului. Drăgoşeştii "se arată foarte legaţi de cnezatul Câmpulungului (al Sarasăului), condus de cnejii din familia fostului voievod Codred' şi, conchide istoricul, Dragoş vodă aparţinea unei ramuri colaterale a familiei Codrenilor şi nu din familia unor cnezi de sat15. 10 ibidem. " R. Popa, Ţara Maramureşului în veacul al XIV-lea Bucureşti, Ed. Academiei RSR, 1970, p. 241, nota 11. 12 ibidem, p. 58, 66-67 şi 241-243 despre originea Drăgoşeştilor, pe care o afirmă, dar nu o argumentează. 13 V. Spinéi, op. cil., p. 354. 14 menţionată de S. losipescu, Drăgoşeştii. în Arhiva genealogică, I, 1994, nr. 1-2, laşi, p. 31. 15 Ştefan S. Gorovei, Dragoş şi Bogdan. întemeietorii Moldovei Bucureşti, 1973, p. 77-78. 79
