Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Marius Diaconescu: Dragoş "descălecătorul" Moldovei, între legendă şi realitate
Dragoş, "descălecătorul" Moldovei, între legendă şi realitate Marius Diaconescu, Satu Mare Dragoş, legendarul erou maramureşean care a descălecat Ţara Moldovei1 a ieşit de mult din spaţiul cronicilor şi a resuscitat interesul istoricilor pentru identificarea lui cu personajele cunoscute ale istoriei Maramureşului din agitatul veac al XIV-lea. Pentru mulţi problema se părea a fi definitiv rezolvată, transferând disputa istoriografică în spaţiul unei cronologii cât mai exacte posibil. Şi totuşi, persoana enigmaticului "vânător de zimbri şi întemeietor de ţară românească" vrea să rămână învăluit în izul sacru de legendă care l-a consacrat peste veacuri. Există cîteva teorii în istoriografie cu privire la identitatea lui Dragoş, "descălecătorul Moldovei". Publicarea accidentală a unor documente maramureşene în colecţiile de documente din secolul trecut a generat primele tentative în istoriografie pentru identificarea descălecătorului în persoana lui Dragoş din Giuleştii Maréi. Unii îl considerau ca fiind Dragoş, tatăl lui Giula. Această teorie, deşi încă A.D. Xenopol i-a dovedit inadvertenţa* 2, este susţinută încă accidental şi în vremurile mai recente3. Confuzia este accentuată de identificarea de către unii istorici cu Dragoş, fiul lui Giula (deci nepotul celuilalt candidat la această identificare cu descălecătorul)4. Aurelian Sacerdoţeanu a oferit o nouă interpretare a acestei teorii, care, pe bună dreptate, a atras opoziţia ' Despre originea acestei legende, vezi R. Vuia, Legenda lui Dragoş - contribuţii pentru explicarea originei şi formării legendei privitoare la întemeierea Moldovei în Anuarul Institutului de Istorie Naţională Cluj, 1921, p. 300-310. Cf. Gh. I. Brătianu, Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti ultima ediţie, Chişinău, Ed. Cartea Moldovenească, 1991, p. 102-113. Despre tradiţia istorică, vezi notele şi comentariile lui Valeriu Râpeanu, ibidem, p. 232-233. 2 A.D. Xenopol, Un document asupra lui Bogdan descălecătorul Moldovei din 1349 în Revista pentru Istorie, Arheologie şi Filologie an 3, 1885, vol. V, fase. I, p. 166-170. 3 V. Motogna, Urmaşii luii Dragoş (un document necunoscut).în Revista Istorică, XI. 1925, p. 201-204. Mai nou M. Gherman, Contribuţii la genealogia Dragoşizilor, în Muzeul Naţional, 3, 1976, p. 269-278. JA. Sacerdoţeanu, Succesiunea domnilor Moldovei până la Alexandru cel Bun în Romanoslavica, XI, 1965, p. 223-225. 77
