Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Livia Ardelean: Procesul de investigare nobiliară a familiei Vlad de Apşa din Maramureş de la sfârşitul secolului XVIII
o deţinea această familie la locurile numite “Supt Grujetze”, “La punţi”, “La hotar”; fiica lui Vlad Mihai din Apşa de Mijloc în vârstă de 20 de ani a apărut ca martor la 1794 în procesul stabilirii nobilităţii tatălui său; dintr-o scrisoare de admonestare din 1791 aflăm că în Apşa de Jos trăiau în condiţie nobilă Vlad Fika, soţia lui loan Filip, Maria Vlad, soţia lui Alexiu Opriş, Vlad Ileana, soţia lui loan Marina a Ilenii15. Din conscripţiile locale făcute pentru diverşi membri ai familiei reiese o parte din toponimia localităţilor mai susmenţionate. Astfel, în Apşa de Mijloc familia deţinea pământ în trei părţi ale satului; Dobrik, Partea de Sus şi Partea de Jos a satului în locurile numite Gura Văii Popii, Valea Turcească, Lacul Gozai, Valea Poienii, Poieniţa lui Vulturan, Vârful lui Găoaza, Gura Văii Leului, Gura Văii Scândurilor, La Săcătura, în Ursui, în Grosu Morii, Valea Câmpului, în Mocirlă, La Jgheab, Pe Măgurele, După Măgură, în Prislop, în Branişte, în Gura Văii Remeczeli, Supt Grui, în Gura Văii Gagului, După Răstoacă, La Crucea Cea Bătrână, Supt Creminicze, După Dumbrăviţă, în Fundu Văii, Lângă Vale, în Valea Marcului. Din documentele familiei reiese că majoritatea membrilor familiei nu deţineau la sfârşitul secolului XVIII funcţii importante în comitat. întâlnim un căpitan în Apşa de Jos, pe nume Petru Vlad, un preceptor în Apşa de Jos, pe nume Toader Vlad, preoţi ortodocşi şi grecocatolici, Nicolae Vlad din Apşa de Jos şi Mihai Vlad din Apşa de Mijloc. Un alt aspect al procesului de investigare analizat îl reprezintă faptul că el conţine o serie de cercetări colaterale pentru familiile înrudite: Opriş, Filip, Marina, Simon etc. în sfârşit, loan Mihályi de Apşa, ca un bun cunoscător al stării nobiliare a românilor maramureşeni afirma la 1900 că moşiile din Apşa de Mijloc erau foarte parcelate atunci ca şi în urmă cu 4-5 secole16 şi că familiile Vlad, Hozul (Hossu) Longin, erau şi la 1900 familii nobile în Apşa. A mâramarosi apsai Vlad családnak a nemességét kivizsgáló per a XVIII, század második feléből (összefoglaló) Ezen tanulmány egy olyan fő kérdés taglalásával próbálkozik, amelyikkel Máramaros a XVIII, században és a XIX. század elején került szembe, nevezetesen a bécsi udvar egyre erőteljesebb megnyílánulásai a tekintetben, hogy a máramarosi nemesség jogait, azon jogokat, amelyeket 15 Ibidem, f. 286. 16 loan Mihályi de Apşa, op.cit., p. 274. 242
