Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)

Sipos Gábor: Calvinismus la romănii din Ţara Haţegului la începutul secolului al XVIII-lea

haţegani din 1699 potrivit căreia ei fuseseră subordonaţi protopopului reformat din Deva, episcopului reformat ardelean şi episcopului român este atestată de sursele arhivistice. Preoţii calvini români nu erau încorporaţi direct în protopopiatul reformat Hunedoara, dar mai ales în cazul comunităţilor mixte româno-maghiare, ca opidul Haţeg, vizitele anuale canonice efectuate de protopop au controlat şi activitatea preotului român. Ín 1703 vizita canonică a protopopului la Haţeg a fost primită de către „al doilea predicator“ Iosif Fărcaş, cu această ocazie enoriaşii au declarat că sunt pe deplin mulţumiţi de activitatea capelanului român21. Situaţia specifică a lui „Popa Joseph“ e atestată şi de rezoluţia sinodului parţial din 1712 al protopopiatului, când colegii lui au recunoscut că salariul din Haţeg e prea mic pentru doi preoţi, însă dat fiind faptul că Iosif Fărcaş a fost numit ca şi capelan de către episcopul reformat, problema nu poate fi rezolvată la nivelul protopopiatului şi se vor adresa episcopului în vederea ridicării salariului şi a menţinerii celor doi slujitori: Ferenc Békési prim-preot şi Iosif Fărcaş capelan22. Jurisdicţia protopopului reformat s-a observat şi în cazul transferărilor preoţilor români. Ceea ce priveşte jurisdicţia episcopului reformat, acesta s-a afirmat în 1716 iarăşi într-o acţiune de protecţie. Preotul calvin român din Sălaşu de Sus, Iosif Fărcaş a fost arestat şi transportat la Alba Iulia, desigur cu scopul de a fi constrâns la uniaţie. Raportul protopopului reformat din Hunedoara către episcopul reformat arăta că pastorul Fărcaş înspăimântat a renunţat la vechea lui credinţă, însă are mari remuşcări. Protopopul trimitea totodată copia rezoluţiei regale şi a scrisorii de asigurare emise de Consisoriul Suprem în 1700 spre a fi folosite în acţiunea de apărare. Episcopul István Kolosvâri a raportat imediat cazul curatorului suprem István Wesselényi cerând intervenţie rapidă23. Puţinele date referitoare la ;1 APHZ Prot. 1/2.. p. 4. Pentru istoria protopopiatului vezi Dáné István. A vajdahunyad zarándival egyesüli egyházmegye és azon egyházmegyékbeni egyházak történelme, ín: Az erdélyi reformata anyaszentegyház névkönyve, 1863, p. 3-30; Kiss István. A Hunyad- Zarándi Református Egyházmegyéhez tartozó egyházközségek úrasztali készleteinek összeírása a XVIII, század végéről, in: Református Szemle, 1993, nr. 2, p. 136-138. " APHZ Prot. 1/2., p. 23. 23 Preotul anonim scrie ín 1716: „Farkas Josefet 3 német elvitte fogva Fejérvárra, hogy ne szolgáljon, ez Református Olá Pap volt.“ BCU Ms. 859/b. p. 97. Adresa lui Kolosvâri din 15 iulie 1716 către Wesselényi: „írja nekem a V.Hunyadi Esperest, hogy mivel Popa Joseph meg ijedvén, oda atta magát, oda eskütt, már nagy kínban és gyötrelemben vagyon a miatt. Azon eö Felsége Decretumát hozzám küldötte, melybe 15 vagy 20 Oláh Papok, azok között 214

Next

/
Oldalképek
Tartalom