Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Ioan Haţegan: Banatul la 1478. Sinteza vieţii economice, politice şi militare a unui ţinut într-un an de răscruce al istoriei sale
pericol: turcii otomani. într-o perioadă în care termenul de naţiune, naţional şi naţionalist nu exista, s-a reuşit - prin efortul unui Iancu de Hunedoara şi Matia Corvin - realizarea atât de mult visatei alianţe a mai multor popoare în realizarea unui scop comun. Am vorbit despre aportul sârbilor la lupta antiotomană sub domnia lui Matia Corvin. După 1459 o bună parte a nobilimii şi populaţiei sârbeşti trece la nordul Dunării, în regatul Ungariei. în fruntea lor se află descendenţii familiei Brankovics care-şi păstrează titlul de despot, actualizându-1 la cel de despot al sârbilor din regatul Ungariei. Vuk, nepotul lui Gheorghe Brankovics20 îndeplineşte această funcţie. Credincioşi, sîrbii sub comanda directă a lui Vuk alcătuiesc corpuri de cavalerie uşoară, unii chiar fiind membrii ai celebrei cavalerii catafracte (înzăuate). Vor participa la toate campaniile regale, luptând de multe ori alături de Pavel Chinezu. Până la moartea sa Vuk Brancovics (1448- 1485) va fi mereu prezent alături de acesta şi permanent subordonat. Lui i se adaugă cei trei fraţi Jaksics, deja menţionaţi în paginile anterioare, ce se vor stabili în Banat şi vor obţine un important domeniu feudal cu centru la Nădlac. Pavel Chinezu va aduce din campaniile sale aici în Banat câteva mii de suflete din Serbia ocupată de otomani. Unii se vor stabili aici, alţii în alte regiuni ale regatului, limitrofe Banatului. Dintre cei veniţi după 1480-1481 se remarcă acel Miloş Belmoşevici ce primeşte posesiuni pe valea Begăi şi va deveni un mare feudal. Alături de români şi maghiari, sârbii vor fi o forţă militară importantă în această a doua jumătate a veacului în lupta antiotomană. Şi iată cum personalităţile de excepţie, provenind din mediul românesc, de talia lui Iancu de Hunedoara, Matia Corvin şi Pavel Chinezu, reuşesc să unească popoarele dunărene în lupta comună antiotomană. * * * Iată o scurtă, dar sintetică prezentare a unei regiuni: Banatul, într-un an crucial al istoriei sale medievale: 1478. Am ales metoda prezentării sintetice, pe orizontală, cu dorinţa de a marca astfel unul dintre momentele de răscmce ale istoriei sale în evul mediu. Metoda poate comporta discuţii, fie privitoare la subiect fie cu privire la mijloace. 20 Pesty Frigyes, Brankovics György Rácz despota - Birtokviszonyai Magyarországba és Rácz despota czim. Budapesta, 1877. 174
