Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Ioan Haţegan: Banatul la 1478. Sinteza vieţii economice, politice şi militare a unui ţinut într-un an de răscruce al istoriei sale
săi Marcu şi Mladen, primesc la 1466 posesiunea Gladna de Jos pentru faptele lor de arme. Familia Gârleşteanu îl are drept portdrapel pe nobilul Jacob, cel ce la 1485 depăşise calităţile de viceban şi ban de Jaice şi devenea (până la 1508) ban de Severin, în timp ce fratele său Gabriel era omul regelui. Familia din Măcicaş, cu reprezentanţi nominalizaţi în luptele antiotomane încă de Ia începutul veacului al XV-lea, sub Filippo Scolari, Iancu de Flunedoara, Mihail Szilagyi, are şi în continuare oameni de marcă. Iată-1, pe nobilul Jacob de Măcicaş răsplătit pentru meritele sale militare de către Matia Corvin cu posesiuni la 1464, 1468, 1470 şi 1480 şi cu funcţia de castelan de Jdioara în mijlocul '80. Nobilul Petru "Tamok" de Măcicaş, ceva mai tânăr, primeşte posesiuni la 1480, apoi ajunge căpitan de Segna pe malul Adriaticii la 1488 şi ban de Severin la 1490. Pe lingă cele militare meritele sale sunt şi în domeniul adminisraţiei de unde şi cognomenul "Tamok". Familia nobililor de Mâtnic are şi ea reprezentanţi de frunte sub Iancu şi Matia. La 1467 Ştefan de Mâtnic este ban de Severin pentru meritele sale militare dovedite de-a lungul atâtor ani. Fraţii săi Ladislau Zeyk şi Sadrin îl însoţesc îndeaproape. Tatăl lor Dionisie murise la Vama în anul 1444. Iar unnătoarea generaţie a Mâtnicenilor îi cuprinde pe loan, Mihail şi Sandrin, remarcaţi la moartea lui Matia Corvin. O întreagă încrengătură de fraţi, nepoţi, veri primari, secundari etc., populează documentele de danie regală. Şi dacă până acum îsi mai stăpâneau pământurile în devălmăşie, acum încep să-şi despartă, încetul cu încetul, porţile proprii de cele ale restului numeroasei familii. O familie originară din părţile Sătmarului, dar venită şi rămasă cu posesiuni şi în Banat este Socol, familiari ai marelui Iancu. Astfel Petru şi Nicolae Socol sunt comiţi de Timiş între anii 1463-1466, în timp ce Petru fusese şi ban de Macva la 1459. Fiul lui Petru, loan Socol ajunge episcop romano-catolic de Cenad după terminarea studiilor la universităţile străine. Iar fiii lui Nicolae, pe nume Andrei şi Nicolae Socol sunt în trupele lui Pavel Chinezu în Serbia în anilor 1480 şi 1481, în celebrul cap de pod. Şi dacă Nicolae moare în urma rănilor, Andrei devine ban de Severin în perioada anilor 1484-1489. Numele lor mai apare transcris şi în forma Thököly în istoriografia maghiară. Un Jacob de Marga apare în mai multe documente între anii 1476-1492, după care îi urmează un anume Gaspar. Toţi sunt participanţi 171
