Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Ioan Haţegan: Banatul la 1478. Sinteza vieţii economice, politice şi militare a unui ţinut într-un an de răscruce al istoriei sale
câştig. Albinăritul şi produsele apicole obţinute asigură, atât nobilimii cât şi sătenilor surse suplimentare de câştig. Pomicultura şi grădănăritul pe mici suprafeţe completează aceste ocupaţii. Viticultura, cu vechi tradiţii, cunoaşte o largă dezvoltare. Creşterea animalelor pe lângă gospodărie, ca şi pe păşuni şi în păduri, creşterea porcilor la jir, se reflectă asupra numărului relativ mare de animale din licăre gospodărie: între 2-6 vite mari, 3-5-10 porci şi cîteva zeci de oi; sunt cifre medii pentru gospodăriile ţărăneşti. Desele menţiuni despre răpirea vitelor, cailor, porcilor, oilor, etc., indică existenţa unei mari bogăţii în animale, comercializată de multe ori. Menţiuni despre preţul acestor animale arată existenţa unei pieţe stabile. Pădurea reprezintă pentm această perioadă o realitate pregnantă. Se întinde pe mari suprafeţe nu numai la munte şi deal ci şi la câmpie. Şi în veacul următor Banatul va fi cunoscut ca un ţinut păduros, greu de străbătut6. Mineritul, ca sursă pentm materiile prime necesare zonei, cunoaşte şi acum o evoluţie normală. Atestări de munţi metaliferi şi topice asemănătoare indică exploatarea metalelor la Ciclova, Cuieşti, Secaş, Firdea, Vărădia de Mureş, Găvojdia, Marginea, Mehadia şi altele; topice ca Rudăria, Cuptoare, Bănia - datate în aceste veacuri - păstrate până astăzi, completează informaţiile asupra ocupaţiei. O cucerire importantă a reprezintă folosirea apei ca sursă de energie, prin construirea roţii cu zbaturi pentm cuptoml sidemrgic. Nu există detalieri asupra metalelor extrase, dar activitatea este continuă. Spălarea aumlui din râurile de munte ale Banatului aduce venituri suplimentare districtelor româneşti din estul zonei; preschimbarea se făcea pe loc sau la monetăria din Sibiu. O serie de mici localităţi obţin şi ele dreptul de târg, facilitânduse astfel dezvolarea lor în timp, şi transformarea în târguri şi oraşe. Dmmurile comerciale favorizează şi ele acest lucm, Banatul constituind un culoar obligatoriu de trecere pentm comerţul ţărilor balcanice cu centrul şi nordul Europei. Drumul sării transilvane trece pe Mureş şi apoi pe Tisa cu importante cămări ale sării la Lipova, Cenad, Szeged, Kanijza şi Slankamen. Un alt drum al sării trecea pe la Severin-Caransebeş-6 Giovan Andrea Gromo, Descrierea Transilvaniei, în Călători străini despre Ţările Române, II. Bucureşti, 1970. p. 317. 158
