Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)

II. Catalogul descoperirilor

96

provenind din „Groapa cu lut”279, fiind publicate o fructieră şi un bol, ambele cu picior foarte înalt, cu perforaţii, şi o oală cu două proeminenţe perforate280. După maniera de execuţie a vaselor şi a decorului, locuirea se poate data într-o fază evoluată a culturii Tiszapolgár.

74. VĂRŞAND (corn. Pilu, AR)

Movila dintre vii

Intre materialele din epoca bronzului descoperite de D. Popescu în 1949, cu ocazia unor săpătun281, se găseşte şi un fragment de picior de vas cu perforaţi man, rotunde282. Poziţia lui stratigrafică nu se poate reconstitui din cauza unor gropi din plantaţiile de vie existente în stratul de cultură. I. Bognár-Kutzián presupune aici şi existenţa unei aşezări eneolitice, aparţinând culturii Tiszapolgár283, ipoteză la care subscrie şi Gh. Lazarovici284

75. VĂŞAD (com. Curtuiuşeni, BH)

Valea Ganaşului

Pe valea pârâului Ganaş, la cca. 2,5 km nord-vest de localitate, pe malul stâng, I. Németi a descoperit prin cercetări de teren o aşezare Tiszapolgár. Materialul ceramic are culoare cenuşie şi roşiatică, mai rar maronie, având ca degresant nisip fin şi mâl. Predomină categoria de ceramică intermediară şi grosieră, prima fiind de multe ori angobată. Formele care se pot reconstitui sunt paharele, fructierele, vasele cu picior scund şi oalele. Se remarcă un vas cu picior scund, de formă pătrată, formă nemaiîntâlnită în această zonă, în arealul culturii Tiszapolgár (pl. 116/11). Dintre ornamente se disting numai cele plastice: proeminenţe-cioc perforate şi semiperforate.

279 Muzeul Ţării Caşurilor, Oradea, inv. 801, 804, 805 şi 811.

280 D. Ignat, Crisia, III, pl. III/1 -2; Ibidem, V, pl. 1/7 şi 2/7; Gh. Lazarovici, op. cit., fig. 6/10 şi 8/11.

281 D. Popescu, MCA, 2, 1956, pp. 103-124.

282 Ibidem, p. 120, fig. 73/3.

283 I. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 117, nota 638.

284 Gh. Lazarovici, op. cit., p. 18.