Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
91 Fragmentele provin de la amfore, boluri, cupe şi fructiere, vase mari pentru provizii, vase de gătit, etc. Ornamentaţia este simplă: proeminenţe-cioc, fie perforate, fie semiperforate, butoni simpli, ascuţiţi sau aplatizaţi, şi gurguie, precum şi impresiuni rotunde (pl. 124/1-11; 125/1-8 şi 128/3-4). Din lotul de materiale intrate în muzeu, în 1985, se remarcă: două picioare de cupă, de culoare cenuşie, din pastă fină, bine arsă, care au două rânduri de câte patru perforaţii rotunde, mari, suprapuse (inv. CC 532/1985, pl. 125/9 şi 126/2), un vas bitronconic, cu pietriş şi paiete de mică în pastă, decorat cu 4 butoni alungiţi, dispuşi la mijloc (DB — 11 cm, DG = 16 cm, I = 19 cm; inv. CC 570/1985, pl. 126/1), un pahar alungit, din pastă fină, maronie, cu patru proeminenţe semiperforate la fund şi două perforate pe corp, unde se mai găsesc şi impresiuni (F. L, pl. 126/3); patru castronaşe fragmentare, două decorate cu câte patru proeminenţe perforate şi neperforate, şi două nedecorate (inv. CC 581, 579 şi 591/1985, pl. 127/1-4), o tavă din pastă grosieră, arsă suplimentar, care are un decor la interior format din impresiuni mici, rotunde (inv. CC 559/1985, diam. = 23 cm, 1 = 4 cm, pl. 127/5) şi o cupă mică cu două torţi mici şi înguste pe buză, decorată cu impresiuni cu trestia (inv. CC 558/1985, pl. 128/2). Un exemplar ceramic deosebit îl constituie un suport de vas de culoare cenuşie, lucrat din pastă fină, bine netezită şi arsă. Are un picior înalt şi zvelt decorat cu opt perforaţii ovale, mari, dispuse câte patru, în două rânduri suprapuse. Pe corp are patru proeminenţe semiperforate care alternează cu câte un grup format din două impresiuni rotunde. în interior suportul este decorat iar cu impresiuni mari, rotunde, grupate câte două, respectiv câte trei, alternativ (DB — 12 cm, DG = 15 cm, I = 22 cm inv. CC 533/1985, pl. 128/1). întrucât lipsesc orice fel de observaţii stratigrafice este dificil de stabilit cărei faze a culturii n aparţine situl, mai ales că materialul ceramic este amestecat. Cert este că, pe baza materialului ceramic (factura, compoziţia, decorul), la Şumal există două faze în evoluţia aşezării: una timpurie, A, cu ceramică în a cărei pastă există
