Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
60 pământul excavat şi din taluzul şanţului, şi constă din fragmente ceramice care indică, în acest punct, o locuire Tiszapolgár. Nu au fost observate complexe în profilul şanţului ci numai un strat subţire, de cultură. Colecţia Şcolii generale nr. 1 Cărei (neilustrat). 30. IP (com. Ip, SJ) a. Casa Csepei Aşezarea se găseşte pe o terasă, deasupra unui fost curs al râului Barcău, pe malul drept, în grădina casei cu nr. 477. Câteva materiale găsite aici, datorită cercetărilor de teren ale lui A. S. Luca111, au ajuns la Muzeul de istorie a Transilvaniei din Cluj- Napoca (înv. P. 75941-75959)112. Ceramica descoperită are mult nisip în pastă, culoarea neagră şi este decorată cu proeminenţe-cioc perforate orizontal113. Din aceleaşi cercetăn de teren ale lui A. S. Luca, în acelaşi an 1980, a ajuns în muzeul din Zalău alt material arheologic, inv. CC 1126/1980. Fragmentele ceramice au culoare neagră şi cenuşie, pasta este aspră, iar degresantul folosit este nisipul. Ornamentaţia este simplă reprezentată prin proeminenţe-cioc perforate, perforaţii rotunde sau ovale în picioarele de vase şi, mai rar, barbotina stropită care se desprinde relativ uşor de pe suprafaţa vaselor (pl. 123/11-13). Aşezare Tiszapolgár B. b. Pincedomb In acest punct au fost descoperite, încă la sfârşitul secolului trecut, mai multe morminte care aveau în inventar mărgele de lut (?) şi ceramică din epoca eneolitic. Nu s-au făcut alte precizări. Tot din acest punct provine şi un topor de aramă tip Mezőkeresztes, fără date de descoperire114. De asemenea, Gh. Lazarovici şi E. Lakó 111 Informaţii suplimentare A. S. Luca, căruia îi mulţumim. 112 Gh. Lazarovici, E. Lakó, ActaMN, XVIII, 1981, pp. 13-14 (nota 6); Z. Kalmár, ActaMN, XXI, 1984, p. 393 1,3 Z. Kalmár, op. cit., p. 393. 114 M. Roska, op. cit., pp. 111-112, fig. 134; idem, Közlemények, II, 1942, pp. 38-39; E. Lakó, ActaMP, III, 1979, p. 14, fig. IV/1; Ibidem, V, 1981, p. 57, pl. X/l.
