Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
54 Criş101, şi a unor materiale din epoca bronzului102. Punctul Lunca a fost identificat prin cercetări de teren, prilej cu care, de fapt, au fost găsite în apropiere şi alte situri, la nord, pe dealul „Casian” (trei tumuli aplatizaţi şi unul înalt - acesta din urmă sondat, dar fără rezultate deosebite - precum şi urme Laténe) iar la est punctele „Coastea” şi dealul „Făgoaie”, cu urme din diferite epoci103. Zona de hotar numit Lunca se află la sud-vest de vatra satului, în direcţia localităţii Solduba (SM), pe terasa inferioară a pârâului Homorod, fiind înconjurată din două părţi de acesta şi reprezintă, din punct de vedere geomorfologic, o coastă de deal aplatizat care coboară în pantă lină spre vale. Săpăturile arheologice efectuate aici în toamna anului 1968104 au vizat aşezarea Tiszapolgár şi au constat în practicarea a şapte secţiuni şi 21 de casete (pl. 12 şi fig. 4/1). Prima secţiune (S. I) a fost deschisă în lungimea coastei, paralelă cu pârâul, şi are dimensiunile de 34 x 1 m şi orientarea N-S. Stratigrafia este simplă: -0-20 cm strat vegetal (arabil), -20-40 cm pământ brun-negricios, strat de cultură eneolitic cu fragmente ceramice, - 40-55 cm pământ argilos, brun-gălbui, steril arheologic, -55-60 cm sol viu, lut galben. Materialul arheologic a fost găsit atât în stratul de cultură cât şi în stratul vegetal deranjat de lucrările agricole. în S. I nu a fost descoperit nici un complex iar materialul arheologic este reprezentat de fragmente ceramice şi microlite şi deşeuri din obsidiană. Fragmentele ceramice provin de la vase lucrate din pastă fină şi semifină având ca degresant nisip şi, mai rar, cioburi pisate, cu pereţi subţiri de culoare negricioasă şi o angobă în general de culoare deschisă (gălbui-roşiatică). Formele se pot reconstitui cu greu, materialul fiind foarte fragmentar, însă ornamentaţia este cea tipică pentru cultura Tiszapolgár: proeminenţe-cioc perforate şi semiperforate, impresiuni rotunde şi 101 T. Bader, ActaMN, V, 1968, pp. 381-388; idem, Satu Mare StCom, V-VI, 1981- 1982, p. 149. 102 Idem, Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei, 1978, p. 125, cat. 46. 103 Informaţii suplimentare, T. Bader, vezi şi Satu Marc StCom, V-VI, p. 149. 104 Ibidem. Mulţumim colegului T. Bader pentru informaţiile şi documentaţia de săpătură puse la dispoziţie, cât şi pentru cedarea spre studiu a materialului descoperit.
