Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
51 In S. II a fost descoperit un bogat material Tiszapolgár constând din fragmente de vase, în general din pastă fină şi semifină de culoare cenuşie, gălbuie şi, mai rar, roşiatică ori maronie, provenind de la mai multe tipuri ceramice: cupe, castroane, vase cu picior sau suporturi de vase. Decorul este simplu şi sărăcăcios şi constă în proeminenţe-cioc semiperforate, impresiuni „cu trestia” şi, mai rar, barbotina fină stropită. De asemenea au fost găsite şi multe unelte de piatră şlefuită (toporaşe simple, trapezoidale, din andezit, neilustrate) şi cioplită (lame şi răzuitoare din silex, obsidiană şi corneene) (pl. 86/1-18). Materialul descoperit în S. III este mai puţin şi unele fragmente prezintă urme de ardere suplimentară. Se remarcă un fragment decorat cu o proemineţă-apucătoare decorată cu trei impresiuni pe faţă şi două deasupra (pl. 87/7), precum şi un cioc la care semiperforaţiile se prezintă ca nişte pupile în relief (pl. 87/10). Cu toate că în S. IV stratul de cultură Tiszapolgár a fost dizlocat aproape în întregime, materialul descoperit este relativ bogat şi semnificativ (pl. 88-89). Dintre forme se remarcă suporturile de vas (pl. 88/4, 89/2, 7) iar dintre ornamente impresiunile mici grupate câte 9 în romburi, şi mari grupate în triunghiuri sau şiruri de câte trei (pl. 88/1, 89/2, 6). Microlitele sunt reprezentate de unelte din cremene (pl. 88/11), corneene (pl. 89/1) şi silex (pl. 89/9). Materialul se păstrează la Muzeul Cărei, inv. 6859-6890, 9447-9455 şi 9456-9465. Aşezare Tiszapolgár B. 24. FOIENI (com. Foieni SM) Movilă Nu departe de localitate, pe o terasă a pârâului Valea Neagră care curge la vest de sat, I. Németi a identificat prin cercetări de teren o aşezare aparţinând culturii Tiszapolgár92. Punctul se găseşte într-o zonă mai înaltă, la limita nisipurilor din Câmpia Nirului, spre câmpia mai joasă a Careiului. 52 Gh. Lazarovici, op. cit., p. 15.
