Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
Postfaţă
382 Tiszapolgár4. Considerăm oportună şi operantă folosirea termenului de Tiszapolgár întrucât acesta cuprinde întreaga problematică a culturii şi acoperă un spaţiu geografic mult mai întins, întrebuinţarea unor alte denumiri, după staţiuni arheologice din ţara noastră, putând cel mult să reflecte specificul local al unor grupe bine conturate deja, din cadrul culturii. Arealul culturii cuprinde partea de răsărit a Ungariei (la Est de Tisa), Slovacia orientală, Serbia de Nord şi, în România, Banatul, Crişana, Sălajul, Sătmarul, sud-vestul Maramureşului şi o mare parte a Transilvaniei de vest5. La arealul cultural delimitat de autor trebuie să subscriem şi Bazinul Tisei Superioare - Ucraina Transcarpatică6. Zona geografică a culturii Tiszapolgár, obiectul prezentei lucrări, include vestul şi, parţial, nord-vestul României fiind delimitată la sud de râul Mureş, la est de Munţii Apuseni, respectiv de Masivul Bihor-Vlădeasa, cu ramificaţiile sale muntoase vestice, la nord de munţii vulcanici Oaş-Gutin, iar la vest de frontiera de stat cu Republica Ungaria. Această regiune astfel circumscrisă geografic, pe care se extinde amintita cultură, reprezintă aproximativ 1/5 din întregul areal al culturii Tiszapolgár şi circa 1/3 din teritoriul României. In Banat, în zonele de sud-est, pe culoarul Timiş-Cerna, cultura Tiszapolgár nu se răspândeşte decât mai târziu, în această zonă manifestându-se cultura Sălcuţa - fazele timpurii cu care, de altfel, va intra în contact. In Transilvania de sud şi de sud-est, situaţia este asemănătoare, în condiţiile în care această zonă este ocupată de comunităţile culturii Petreşti - faza B7, cultura 4 Gh. Lazarovici, op. cit., p. 3, notele 1-6. 5 M. Rusu, Banatica, 1,1971, pp. 77, 80; I. Bognár-Kutzian, op. cit., 1972, p. 160 (harta 2). 6I. Nemeti, Repertoriul arheologic al zonei Careiului, Bucureşti 1999, p. 122; M. Potushneak, Some results of research on the Middle Neolithic layer from a multilevel settlement near the village of Zastavne/Zapszony - Kovadomb in the Carpathian Ucraine, în JAM ’95 - '96, Nyíregyháza 1997, p. 35. 7 Gh. Lazarovici, op. cit., p. 7.
