Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
I. Introducere
21 unele dintre descoperirile din această perioadă au fost făcute şi de I. Bognár-Kutzián în monografia culturii Tiszapolgár48. Activitatea de cercetare în perioada a treia este cea mai semnificativă şi prolifică pe întregul areal al cultură Tiszapolgár, numărul descoperirilor crescând simţitor şi nu numai cantitativ. După o scurtă perioadă de stagnare ce urmează anilor de după sfârşitul celui de-al doilea război mondial au fost reluate cercetările sistematice şi în vestul României. Ele au cunoscut un ritm ascendent. Astfel, M. Rusu în 1954 a reluat săpăturile de la Bihana, „Cărămidărie”49 şi a efectuat primele săpături sistematice la Oradea, „Salca” I (1959) şi II (1960), săpături continuate de N. Chidioşan şi I. Ordentlich în următorii doi ani50. Tot din sectorul sudic al regiunii în discuţie menţionăm şi cercetările de la Sântana „Holumb”51 şi „Cetate”52. In sectorul de nord prima săpătură care a vizat cultura Tiszapolgár a fost cea efectuată de T. Bader, în 1968, la Homorodu de Sus, „Lunca”53. Menţionăm şi descoperirile de la Ciumeşti54 precum şi constituirea colecţiei I. Kovács, din Berea55, tot în perioada mai sus amintită. In anul 1972 a apărut monografia culturii Tiszapolgár având ca autor pe I. Bognár-Kutzián. In această lucrare între cele 250 de puncte menţionate cu descoperiri de pe întregul areal al culturii sunt catalogate şi 17 descoperiri din România56 (4 din Banat, 6 din Transilvania, şi 7 din zona de vest a României). Valoarea lucrară 48 I. Bognár-Kutzián, op. cit., pp. 111-117. 49 M. Rusu, AISC, III, 1960, pp. 7-22; D. Ignat, Crisia, III, 1973, p. 8; S. Dumitraşcu, op. cit., pp. 49-56. 50 M. Rusu, V. Spoială, L. Galamb, MCA, VIII, 1962, pp. 159-163; D. Ignat, op. cit., pp. 11-12; idem, ActaMN, XIV, 1977, pp. 13-20. 51 S. Dumitraşcu, Banatica, 3,1975, pp. 25-31. 52 M. Rusu, E. Dörner, I. Ordentlich, Ziridava, XIX-XX, 1996, pp. 15-45; M. Rusu, Banatica, 1,1971, p. 80. 53 T. Bader, Satu Mare St.Com., V-VI, 1981-1982, p. 149. 54 C. Kacsó, Satu Mare St.Com., 1,1969, pp. 49-55, pl. VII-IX. 55 Colecţia preotului Kovács conţine un foarte bogat material arheologic datând din neolitic până în feudalismul timpuriu. Materialul provine din zona nisipoasă a Câmpiei NiruluL Colecţia a fost constituită după al doilea război mondial, până în 1956, şi a fost ulterior achiziţionată de muzeele din Baia Mare, Satu Mare şi Cărei Materialele sunt inedite. 56 I. Bognár-Kutzián, op. cit., pp. 111-117.
