Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
III. Elementele componente ale culturii Tiszapolgár în vestul României
159 menajeră ce datează de la începutul neoliticului mijlociu314 nu i s-a conturat groapa sepulcrală. Scheletul se găsea la 1,5 m adâncime (groapa se adânea până la 2,2 m) era onentat ENE-VSV, aparţinea unui bărbat şi era culcat pe dreapta cu picioarele puţin îndoite315. Nu a avut inventar funerar, fragmentele de lamă de obsidiană găsite la nivelul scheletului provenind din groapa neolitică. Deşi datarea rămâne o problemă dificilă316, cert este faptul că în pământul nivelat provenit dm escavarea unui canal au mai fost găsite oase care puteau proveni de la cel puţin încă un schelet, şi că în această zonă să existe o necropolă. In necropola de la Ciumeşti nu se cunoaşte numărul mormintelor deoarece lipsesc scheletele317 aşa cum lipsesc orice fel de observaţii cu privire la această descoperire. Din analiza ceramicii şi a obiectelor de aramă găsite rezultă faptul că cimitirul se datează în faza a doua a culturii Tiszapolgâr şi în cultura Bodrogkeresztúr318, caracterul lui de tranziţie fiind evident. Nici mormântul de la Hotoan („La păşuni”), atribuit iniţial tot culturii Bodrogkeresztúr319, nu beneficiază de observaţii clare în afară de faptul că scheletul era în poziţie chircită şi că avea ca inventar o salbă cu 25 de mărgele de marmură320. Oricum, distanţa dintre locul mormântului (necropolă?) şi aşezarea Tiszapolgâr de la Hotoan-„Lângă CAP” nu este decât de câteva sute de metri pe când cel mai apropiat sit Bodrogkeresztúr se găseşte la cca. 15 km321. Mormântul de la Oradea-Salca II (Gheţărie) semnalat în literatura de specialitate322 se găsea în aşezarea Tiszapolgâr de aici şi 314 N. Iercoşan, Satu Mare StCom, IX-X, 1992-1993, p. 9-22. 315 Ibidem, fig. I/b, pl. 1/4. 3.6 Ibidem, p.ll, nota 9. 3.7 C. Kacsó, op. cit., p. 52. 313 Vezi notele 11/51-52. 319 I. Németi, op. cit., p. 126. 320 Ibidem. 321 Ibidem, pp. 121-126. Cu excepţia descoperirii de pe pârâul Bamod situl de la Vezendiu-„Colţarât” fiind tot Tiszapolgâr. 322 M. Roska, op. cit., p. 199; I. Bognár-Kutzián, op. cit., pp. 114-115; Repertoriul ... Bihor, p. 46.
