Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)

III. Elementele componente ale culturii Tiszapolgár în vestul României

158

J. MORMINTE

Caracteristica generală a epocii neolitice, în ansamblu, şi a culturii Tiszapolgár, în special, este separarea cimitirelor de aşezări. Necropolele sunt amplasate în locuri mai ridicate, în apropierea aşezărilor şi, de obicei, nu departe de cursurile de apă306, distanţa între cele două tipuri de situri fiind de la câţiva metri (12 m la Tibava)307 până la 2-3 km sau chiar mai mult308.

Ritul de înmormântare este inhumaţia în poziţie chircită sau întinsă cu scheletul culcat pe dreapta (bărbaţii) şi pe stânga (femeile). Extrem de rar şi numai în arealul nordic al culturii (grupul Lucska) a fost practicată şi incineraţia309. Orientarea generală a scheletelor este V-E dar există şi excepţii (E-V, N-S sau S-N)310. Inventarul funerar este compus din vase, arme, unelte şi podoabe precum şi ofrande provenind de la animale tinere, domestice ori sălbatice311.

In zona vestică a României, descoperirile cu caracter funerar sunt destul de rare (7 descoperiri sigure şi una incertă) în raport cu numărul mare al aşezărilor, situaţie inversă faţă de descoperirile din Câmpia ungară a Tisei312. O explicaţie plauzibilă pe lângă deficienţele cercetării şi coeficientul de şansă a descoperirii o reprezintă, credem, şi posibilitatea ca mai multe aşezări, de obicei mici dar de mare densitate, să aibă o necropolă comună.

Mormântul de la Căpleni („Togul lui Reök”), o descoperire incertă datorită condiţiilor de descoperire, se găsea într-o zonă joasă la cca. 300 m est de aşezarea Tiszapolgár de la Carei-Staţia de epurare (pl. 6/1, b, e; 71/3-10 şi 72-74)313. Fiind săpat într-o groapă

306 1. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 151.

307 Ibidem.

308 Ibidem.

Ibidem.

310 Ibidem, p. 153

3,1 Ibidem, pp. 155-157; idem, The Copper..., pp. 373-385.

312 Ibidem, pp. 150-159.

313 I. Németi, op. cit., pp. 121-122, fig. 1/1.