Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
III. Elementele componente ale culturii Tiszapolgár în vestul României
156 Nádudvar, Vidra, Codor şi Crestur şi cu braţele în cruce: Ariuşd, Jászladány cu variantele lui, Şiria, precum şi topoarele plate de tip Dragu şi Sălacea296, ele fiind reprezentative pentru Europa sudestică şi centrală297. Cu toate că I. Bognár-Kutzián foloseşte o altă tipologie a topoarelor-ciocan298 şi nu cuprinde şi pe cele cu braţele în cruce299, astăzi este acceptat faptul că tipurile şi variantele de topoare menţionate mai sus pot reprezenta şi un segment cronologic mai timpuriu şi sunt cuprinse în repertoriul descoperirilor Tiszapolgár din România300. De asemenea sincronismele eneoliticului din zonele sudice al României demonstrează acelaşi lucru301. Astfel, topoarele de tip Jászladány şi variantele lm pot f atribuite şi fazei târzii a culturii Tiszapolgár302. întrucât majoritatea topoarelor de cupru din vestul României reprezintă aproape în exclusivitate descoperiri fortuite fără context arheologic sigur, lipsesc deocamdată argumentele stratigrafice şi de complex închis în atribuirea lor culturală şi cronologică la cultura Tiszapolgár. Totuşi, coroborând datele despre intensitatea metalurgiei aramei din zonă, cu existenţa unui mare număr de aşezări aparţinând acestei civilizaţii, în ambele ei etape de dezvoltare (pl. 2-3), mai ales în districtul cuprins între Crişul Repede şi Crasna, ca şi numărul mare de descoperiri de topoare de aramă din aceeaşi zonă (pl. 5), se poate concluziona că în comunităţile Tiszapolgár zăcămintele cuprifere din regiune erau cunoscute şi exploatate. Adăugăm şi faptul că în 24 de localităţi din zona noastră există atât situri Tiszapolgár cât şi descoperiri de topoare de cupru. (Anexa nr. 4). Comparând situaţia descrisă cu aceea existentă în cultura Bodrogkeresztúr - pentru aceeaşi zonă -296 Al. Vulpe, Äxte und Beile in Rumänien, II, PBF, 1975; Gh. Lazarovici, op. eit., pp. 13-18, Z. Kalmár-Maxim, ActaMP, XVI, 1992, pp. 79-96, anexele 1-3, fig. 13. 297 I. Bognár-Kutzián, The Early..., pp. 139-144. 298 Ibidem. 299 Ibidem. 300 Gh. Lazarovici, op. cit., pp. 13-18. 391 P. Roman, Dacia N.S., XV, 1971, p. 114; idem, SCIVA, 29, 1978, 2, pp. 315-320, notele 16 şi 17. 302 P. Roman, SCIVA, 29, 1978, 2, pp. 315-320, nota 25.
