Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
III. Elementele componente ale culturii Tiszapolgár în vestul României
şi în cea a grupelor locale din neoliticul târziu227. Striurile pot să provină şi de la operaţiunea de netezire a ceramicii cu smocuri de iarbă, procedeu care de multe ori lasă urme sesizabile atât la exteriorul cât şi în interiorul vaselor. 3. Crestăturile ca ornament apar mai frecvent pe buza vaselor, la Cozard (pi. 51/1 şi 54/1), Dumbrava (pl. 89/10), Sântana (pl. 117/2), Şumal (pl. 125/8) şi Vezendiu (pl. 133/7) şi, într-un singur caz, la baza piciorului, la Cozard (pl. 39/7). 4. Barbotina apare stropită, pe angoba vaselor împreună cu care se desprinde uşor la Berveni (pl. 23/1), Cămin (pl. 24/1), Carei-Staţia de epurare (pl. 73/6), Homorodu de Sus (pl. 100/6), Nalmon (pl. 126/6), Panic (pl. 127/7) şi Vezendiu (pl. 130/1) sau „în vârci”, dispuse de regulă oblic pe suprafaţa vasului la Berveni (pl. 23/6), Homorodu de Sus (pl. 91/4, 13) şi Oradea (pl. 111/5). Este un ornament destul de rar în mediul Tiszapolgâr228. 5. Pictura apare cu totul incidental. Este vorba despre o culoare neagră, bituminoasă care se desprinde foarte uşor de pe suprafaţa angobată a vaselor. In regiunea de vest a României, urme de pictură cu negru apar pe un fragment ceramic de la Berea (pl. 21/6) şi pe unul de la Cozard (pl. 57/2). Mai sunt semnalate de asemenea două fragmente de la Arad-Uzina de apă, care sunt pictate cu negru229. Dacă ţinem seama şi de cele şapte cioburi cu decor pictat descoperite în aşezarea de la Dăbâca230, atunci fenomenul decorării prin pictură a ceramicii Tiszapolgâr nu apare cu totul izolat în vestul României. 6. Incrustaţia cu pastă albă reprezintă un procedeu ornamental foarte rar în zona noastră şi a fost pus în evidenţă pe un singur fragment de vas bombat de la Vezendiu (pl. 137/8) găsit într-o locuinţă semiadâncită. Decorul constă în două şiruri de 142 227 Gh. Lazaiovici, Grupul şi staţiunea Iclod, 1991, p. 32; S. Dumitraşcu, A. S. Luca, Crisia, XXI, 1991, pp. 289-295, S. Dumitraşcu, D. Ignat, Ziridava, XV-XVI, 1987, pp. 15-24. 228 Dabâca, cf. N. Vlassa, op. cit., p. 145; Gilău, cf. Z. Kalmár, ActaMN, XVIII, 1981, p. 307. 229 E. Pădureanu, Crisia, XV, 1985, p. 29, nota 22. 230 N. Vlassa, op. cit-, p. 145, fig. 13/5.
