Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
III. Elementele componente ale culturii Tiszapolgár în vestul României
133 urmărită încă din neoliticul timpuriu159, mijlociu160 şi târziu161, inclusiv în ambele faze ale culturii Tiszapolgár. In zona noastră a fost descoperit la Carei-Cozard (pl. 46/7) şi Carei-Staţia de epurare (pl. 71/9), Crasna (pl. 77/7, 9 şi 78/6), Dumbrava (pl. 86/17), Homorodu de Sus (pl. 93/9), Lucăceni (pl. 26/5), Pericei (pl. 123/14) şi Sebiş (pl. 113/1). Perforaţiile rotunde, ovale ori rombice, în picioarele de vase sunt specifice epocii eneolitice timpurii şi se manifestă pe teritorii mult mai întinse decât cultura Tiszapolgár162, fenomenul putând fi explicat fie prin mişcări de populaţii care au dus la uniformizăn culturale, fie prin răspândirea metalurgiei aramei, care s-a făcut prin aceleaşi mutaţii. Larga răspândire a tipului H în vestul României poate fi exemplificat prin bolurile cu picior înalt şi perforat de la Berea (pl. 22/4), Carei-Cozard (pl. 28/1; 29/3; 33/7; 39/1; 44/4; 52/5; 53/1; 62/7 şi 63/3), Homorodu de Sus (pl. 92/6), Pişcolt ( pl. 112/6), Sântana (pl. 119/2), Şumal (pl. 124/1, 6 şi 125/2), Porţ (pl. 126/4) şi Vezendiu (pl. 132/7 şi 134/5-6) reprezentând vanantele Hla, H2a, H 42a şi H 4?d ca şi prin fructierele de la Carei-Cozard (pl. 58/6 şi 64/8), Dumbrava (pl. 89/3, 7), Tauţ (pl. 121/9), Şumal (pl. 125/1 şi 127/6), Vezendiu (pl. 137/4, 7) şi Zalău (pl. 142/1). Suporturile de vase cu picior înalt şi perforat (tipul H3a) sunt foarte rare în arealul vestic al culturii163 164, ele se găsesc însă în număr destul de mare în zona noastră: Carei-Cozard (pl. 52/1), Dumbrava (86/1 şi 88/4), Homorodu de Sus (pl. 91/1, 5; 97/7; 99/11; 100/12 şi 105/3), Sintea Mică (pl. 115/3), Şumal (pl. 128/1), fiind specifice culturilor eneolitice din sud-estul 164european . Fructierele cu picior scund se găsesc la Cărei (pl. 64/2), Dindeşti (pl. 84/4), Homorodu de Sus (pl. 90/6; 94/7; 107/9) şi 159 I. Bognár-Kutzián, The Copper..., p. 248. 160 F. Tompa, Die Bandkeramik in Ungarn, 1929, pl. 1/1 şi XLVI/2. 161 Vezi nota 158, supra; idem, Grupul şi staţiunea Iclod, 1991, p. 31. 162 I. Bognár-Kutzián, op. cit., pp. 248-251. 163 Idem, The Early..., p. 126. 164 Cucuteni, Gumelniţa şi Petreşti.
