Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
III. Elementele componente ale culturii Tiszapolgár în vestul României
119 descoperit pe adâncimea celor cinci nivele de locuire, sesizate prin platformele de lut ars, a locuinţelor de suprafaţă, este unitar şi aparţine unei faze evoluate a culturii Tiszapolgâr69 70. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în teliül de la Crna Bara (tot din arealul sudic); dar acolo stratigrafia este mult mai deranjată de locuirile ulterioare'0. Analogă pentru locuinţele de suprafaţă din mediul Tiszapolgâr se găsesc la Kenderes-Kulis71 72, Kenderes-Telekhalom " şi Tibava73 74. Alte date despre locuinţele culturii sunt destul de laconice, provenind din scurte rapoarte; ele se referă exclusiv la locuinţele de suprafaţă . Până în prezent nu au fost descoperite locuinţe cu două sau mai multe încăpen. O excepţie este totuşi L. 2 de la Zalău-Valea Miţii care are o formă trapezoidală şi avea două încăperi; una lată, de 5,50 m şi, alta, de 4,50 m lungimea totală a celor două neputându-se stabili75. Nu a fost găsită vatra de foc dar autoarea descoperirii presupune că ea a existat în prima încăpere76. în privinţa tuturor acestor locuinţe, bune analogii se găsesc la vecinii contemporani din est, în cultura Cucuteni77 şi Petreşti'8 precum şi în sud79, cu menţiunea că acestea din urmă erau mai modeste, ceea ce dovedeşte o mai mare mobilitate a comunităţilor Tiszapolgâr. 69 Ibidem, pp. 30-31, fig. 1. 70 I. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 167. 71 Ibidem, p. 165, fig. 31. 72 Ibidem, p. 166, fig. 32. 73 Ibidem, p. 170, Locuinţa C. 74 Ibidem, pp. 167-169. 75 E. Lakó, op. cit., p. 32. 76 Ibidem. 77 D. Monah, St. Cucoş, op. cit., p. 45. 78 I. Paul, op. cit., pp. 22-32. 79 P. Roman, op. cit., pp. 22-29.
