Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
II. Architectura ţărănească şi atributele locuirii
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă longitudinal în prelungirea sursei de încălzire; uneori un al doilea pat este aşezat paralel cu primul. Deasupra patului sau în jurul vetrei, între două grinzi, era fixată ruda. în colţul opus intrării se află două laviţe (sau lădoaie cu spate) aşezate în unghi, cu masa în faţă. Lada de zestre este aşezată la capătul patului. Pe peretele opus vetrei, spre uşă, sunt aşezate blidarul şi podişorul care în zona Oaş este încadrat în perete. Pardoseala în casele tradiţionale era din pământ, aceasta se muruia săptămânal cu amestec de lut şi balegă. Diferenţe apar doar în ceea ce priveşte decorarea pieselor de mobilier: în casele româneşti mobilierul folosit avea culoarea lemnului sau colorat cu arin (acum o culoare patinată) decorat prin zgâriere, horjare sau cioplire, motivele erau în special cele geometrice: linii drepte, curbe, frânte, tringhiuri, romburi, cercuri, rozete, zig-zag; şi fitomorfe mai ales pomul vieţii139 140; în casele maghiare şi şvăbeşti mobilierul era pictat, culorile des folosite erau: roşu, verde, alb, albastru, motivele utilizate erau cele vegetale şi florale. Toate aceste manifestări artistice fiind specifice locuitorilor acestor zone, motivele ornamentale sunt în acest caz marca identitară. Interiorul este desăvârşit doar atunci când toate elementele de decor îşi ocupă locul prestabilit, pe pereţii de răsărit stau icoane alternând cu blide (taljere), farfurii de ceramică sau porţelan140 frumos împodobite cu şterguri ţesute; masa acoperită cu făţoaie, măsoaie (faţă de masă ţesută)141; ruda pe care se aşează în straturi rudare, cergi, lepedeie, ştergare, feţe de masă etc., are rolul de a înfrumuseţa, de a etala zestrea fetelor şi de a depozita textilele casei; patul este acoperit de lepedeie, cergi şi perne împtistrite, „dacă era în casă fată de măritat, la sărbători, să puneu şi nouă perne mândre cu fund colorat or brodat”142. 139 Ibidem, p. 325. 140 în zona studiată erau folosite blide de ceramică din centre ceramice cunoscute: Vama, Baia Mare, Sălaj şi Bihor; iar farfuriile de porţelan sau faianţă erau mai ales de Hollóháza, Ungaria. Toate fiind procurate din târguri de la producători ori comercianţi. 141 Ion Muşlea, „Cercetări folklorice în Ugocea românească, judeţul Satu Mare”, în Anuarul Arhivei de folklór, nr. VI, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1942, p. 14. 142 Inf. Şuteu Floare, 63 ani, Măriuş, jud. Satu Mare, 2005. 91
