Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
II. Architectura ţărănească şi atributele locuirii
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă în tipologia caselor vechi, cu două încăperi se încadrează şi cele cu casă curată şi casă de locuit, la mijloc existând o tindă. Sursa de încălzit şi gătit, cuptorul era construit în camera de locuit. Casa bicelulară119 (cu proprietarul anterior Herman Gheorghe, Gherţa Mică, jud. Satu Mare) a fost construită în prima jumătate a secolului XIX, cu fundaţia din piatră de râu, peste care erau aşezate tălpile din lemn de stejar. Pereţii erau din bârne dreptunghiulare din lemn de stejar, îmbinate la colţuri în cheotori. în porţiunea estică şi vestică are două geamuri cu blăni (leban), element caracteristic arhitecturii Ţării Oaşului. Poditura era sprijinită pe o meştergrindă cu lungimea de 7,30m peste care sunt aşezate grinzile transversale din lemn de stejar, acoperite cu scânduri din lemn de brad. Capetele meştergrinzii au forma stilizată a unui cap de cal. Pe latura de sud casa este prevăzută cu un târnaţ. Pardoseala casei era din lut bătut. Structura acoperişului hăizaşul este din corni de lemn de brad, în patru ape, în partea vestică având o şobdie120, prevăzută cu o uşă care permitea accesul în pod. Casa iniţial a avut învelitoare din jupi de paie de secară, care, învelitoare, a fost înlocuită cu ţiglă. 119 Se află depozitată la Măriuş, jud. Satu Mare, este în posesia MJSM. 120 Inf. Mihoc Gheorghe, 58 ani, Certeze, jud. Satu Mare, 2007 (meşter constructor). 67
