Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
II. Architectura ţărănească şi atributele locuirii
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă carpato-danubiano-pontic regăsim acelaşi tip de casă, pe care Florea Stănculescu o numeşte „casa-matcă” - „un dreptunghi cu trei încăperi, intrarea se face prin prispă, în încăperea de la mijloc zisă tindă, de unde apoi se trece într-o parte în camera curată (sau camera de locuit); şi în cealaltă în camera de locuit (sau cămara)”110. Fără să facem apologia acestei teorii, pe care de altfel o susţinem, vom face o trecere în revistă a tipurilor de case tradiţionale din zona studiată. Descrierea acestora demonstrează pe de o parte unitatea tipologică a planurilor, materialelor şi tehnicilor de construcţie, pe de altă parte felul în care mentalitatea controlează legile vieţii (sociale şi familiale), regăsindu-se şi în acest caz o unitate ancestrală. Construcţia cea mai importantă din cadrul gospodăriei ţărăneşti, casa, a fost şi este supusă evoluţiei atât din punct de vedere al planului şi al dimensiunilor, cât şi din punct de vedere al materialelor şi implicit al tehnicilor de lucru. Forma casei redă distribuţia interioară a spaţiului, cea mai simplă casă ţărănească, construită la suprafaţa pământului fiind casa cu o singură cameră111 - monocelulară; este tipul de casă care a cunoscut o lungă perioadă de existenţă (până la începutul secolului al XXI-lea). în toată zona studiată acest tip de locuinţă este o formă evoluată a colibei păstoreşti. De obicei, acest tip de casă aparţinea familiilor sărace din comunitate. Acestui tip de casă і-a urmat casa bicelulară cu: a) - tindă, o încăpere de dimensiuni mai reduse decât camera, cu rol de antecameră, în care se intră direct de afară şi de unde se urcă în podul casei. Această încăpere, după cum vom vedea în cele ce urmează era rece în Ţara Oaşului, în zona Codru şi Maramureş era caldă în majoritatea cazurilor, aici se afla vatra cu cuptor sau doar cuptorul de pâine; 110 Florea Stănculescu, Contribuţii la afirmarea arhitecturii româneşti, Bucureşti, Ed. Tehnică,1987, p. 76. 111 Grigore Ionescu, op. cit., p. 54. 62
