Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
II. Architectura ţărănească şi atributele locuirii
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă tehnica de construcţie evidenţiază legătura dintre clădire, proprietar şi locul în care a fost construită clădirea. Sistemele de construcţie utilizate în ţara noastră sunt cele folosite şi în Europa, cel al cununilor de bârne orizontale numit Blokbau şi cel al unui schelet portant de lemn, umplut cu diferite materiale numit şi Fachwerk, sistemul Blokbau este cel mai răspândit în România96. Terminologia tehnicilor de îmbinare evidenţiază numărul mare de tipuri de îmbinare folosite pe teritoriul ţării noastre „cheotori, coadă de rândunică, în căţei, în amnare, cheotoare românească, cheotoare nemţească, cheotoare huţulă [...] îmbucătură, bătrâneşte, mamă-tată, uluceşte, nut şi feder, în vişitură, în cusătură, cu şoşi, stâneşte”97. în zona în care am efectuat cercetări am întâlnit doar o parte din aceste denumiri şi anume: cheotori98 99 sau încheotori, coadă de rândunică, în căţei, cheotoare românească, cheotoare nemţească, nut şi feder, tăuţeşte", „încheotore să prindeu şi bârnele şi grinzile şi cununile de nu erau destul de lungi”100. în zona montană se folosea lemnul de brad, fag, mesteacăn şi stejar sau gorun, atât pentru elementele purtătoare, cât şi pentru elementele purtate, iar în zona de câmpie se folosea stejarul şi mai ales salcâmul. Ţara Oaşului şi zona Codru, fiind zone deluroase, erau dominate de case cu pereţi din bârne de lemn, adevărate bijuterii arhitectonice, pe când zona de şes este caracterizată printr-o arhitectură fără prea multe manifestări artistice. Lemnul pentru construcţii era cu grijă ales, ţinându-se cont de esenţa lemnoasă, locul unde a crescut în pădure, starea lui „de sănătate” („copacii care nu sunt stricaţi”). Arborii nu erau tăiaţi în orice perioadă 96 Paul Petrescu, Georgeta Stoica, op.cit., p. 12. 97 loan Godea, Arhitectura la români de la obârşii la Cozia, Oradea, Ed. Primus, 2007, p. 10. 98 Inf. Sas Gheorghe, 86 ani, Certeze, jud. Satu Mare, 2006. 99 Inf. Dan Mărie, 82 ani (născută în Plopiş, jud. Maramureş), Odoreu, jud. Satu Mare, 2005. 100 Inf. Sas Gheorghe, 86 ani, Certeze, jud. Satu Mare, 2006. 57
