Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
II. Architectura ţărănească şi atributele locuirii
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă dizarmonia dintre om şi aceste materiale. Prin opoziţie cu materialele artificiale, lemnul a fost nu doar un material de construcţie la îndemâna ţăranului, dar і-a oferit acestuia şi acel confort de care avea nevoie pentru a se simţi bine în locuinţa sa. Mai mult, se ştie că lemnul a dezvoltat în mentalitatea tradiţională o matrice de sensuri, dar toate au la bază ideea de armonie cosmică între om şi copac, între om şi natură, între om şi Cosmos. Aşa cum susţine reputatul etnograf clujean loan Toşa, „casele erau făcute din bârne sau din văioage şi erau învelite în paie de secară; casele bătrâneşti erau în cheotori şi aveau uşile făcute din lemn, cu ţâţâni şi cu chei tot de lemn; casele vechi aveau pereţii din pământ bătut între scânduri şi erau acoperite cu paie”71. Construcţia, ridicarea casei presupunea un efort deosebit din partea familiei, la care contribuia, întreg satul72. Factorii care se conjugau pentru ridicarea locuinţei nu erau doar de ordin economic şi financiar, ci şi spiritual, cutumiar şi magico-ritualic: „după ce locul de casă era stabilit (fapt care în ultimul secol era strâns legat de conturarea unei vetre a satului, locurile de casă fiind de obicei oferite de părinţi copiilor) şi consacrat (prin mijloace magico-ritualice sau prin consfinţiri de ordin religios), începea construcţia casei. Elevaţia era o ocupaţie masculină, dată fiind dificultatea pe care o presupunea şi gradul sporit de implicare a muncii fizice. în fiecare sat erau echipe de dulgheri şi constructori pricepuţi, care construiau, contra cost, case. La muncă participa şi gospodarul şi familia celui căruia і se ridica locuinţa, dar şi alţi bărbaţi din sat, care veneau la clacă sau pe nopsam, aşa cum atestă informaţii din satele sălăjene”73. Şi în cazul etnicilor ucraineni situaţie era similară: „Se începea cu cuvintele 71 loan Toşa, op.cit., p. 73. 72 Se organiza clacă pentru toate activităţile importante din gospodărie. 73 Camelia Burghele, op.cit., p. 120. 51
