Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
I. Cadrul antropogeografic al zonei studiate. Date generale şi orientative
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă Localităţile locuite de populaţia românescă sunt amintite în Diplomele maramureşene publicate de dr. loan Mihályi de Apşa în lucrarea pe care o cităm. Locuitorii acestor sate se recomandă şi se recunosc români (populaţia română reprezintă a treia etnie în Transcarpatia. Conform recensământului din 2001 s-au declarat români 32.152 de persoane44: „noi sântem românii adevăraţi, aici în Maramureşul istoric”45. Aici, mai ales memoria colectivă păstrează unele aspecte ale culturii tradiţionale legate de arhitectură, meşteşuguri, obiceiuri, care sunt redate, povestite, în frumos grai maramureşan. Nimic nu s-a păstrat aici mai bine decât graiul, vorba românească „şi noi vorovim româneşte, da voi varoviţi mai tare”46. Totul este „românesc” casele tradiţionale care mai există sunt „româneşti”; copiii îmbrăcaţi în costume populare (adaptate după costumele tradiţionale) sunt îmbrăcaţi „româneşte”; bătrânii care mai îmbracă costumele populare şi ei se îmbracă „româneşte”. Utilizarea limbii materne este factorul important care contribuie la dezvoltarea acestor comunităţi şi la păstrarea identităţii naţionale. Structura confesională a zonei este următoarea: români ortodocşi - majoritari; greco - catolici; martorii lui Iehova; adventişti, baptişti etc. Din punct de vedere al instruirii, un număr mare de locuitori din zonă sunt absolvenţi de medicină, studii de lungă sau scurtă durată (foarte puţini profesează). Structura profesională este următoarea: majoritare sunt muncitorii în construcţie (care nu lucrează acasă) şi oamenii de afaceri „bisnismenii”, urmează apoi cadrele didactice şi cele din sănătate şi administraţia locală. Dezvoltarea economică este asigurată de migraţia temporară a muncii, în Rusia şi în ţările occidentale (după căderea regimului comunist). 44 Ion Popescu; Constantin Ungureanu, Românii din Ucraina, intre trecut şi viitor, Cernăuţi, Ed. Treira, 2005, p. 18. 45 Inf. Măricuţa Mihály (Huzo), 75 ani, Apşa de Mijloc, Zacarpatia, 2003. 46 Inf. Olena Botoş, 43 ani, Apşa de Jos, Zacarpatia, 2003, „mai tare” în sensul de mai bine, mai corect. 45
