Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
I. Cadrul antropogeografic al zonei studiate. Date generale şi orientative
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă Localităţile Petreşti şi Cămin sunt două exemple a ceea ce a însemnat colonizarea şvabilor în Sătmar în secolul al XVIII-lea mai ales din punct de vedere economic, ele constituind şi azi un exemplu pentru comunităţile româneşti şi maghiare învecinate23. 2. SĂLAJUL24 Denumit altă dată comitatul Solnocu de Mijloc el este atestat încă din secolul al XlII-lea când alături de teritorii care se întindeau din zona Dejului până în Ungaria la Tisa, formau unul dintre cele mai mari comitate ale Ungariei Arpadiene25. în mod tradiţional el a aparţinut de Transilvania fiind încorporat Ungariei abia în anul 1861, împotriva voinţei românilor, populaţia majoritară a acestor ţinuturi26. Din punct de vedere al organizării teritorial-administrative, judeţul Sălaj cuprinde fostul judeţ Sălaj, organizat în 1876 şi fostul judeţ Solnocu de Mijloc cu reşedinţa la Zalău şi apoi la Şimleul Silvaniei, prin unirea comitatelor Solnocu de Mijloc cu comitatul Crasna27. Judeţul Sălaj este situat în partea de nord-vest a României şi are o suprafaţă de 3864,4 km2, reprezentând 1,6% din teritoriul României. Se învecinează la nord cu judeţele Satu-Mare şi Maramureş, la vest şi sudvest cu judeţul Bihor iar la sud-est cu judeţul Cluj. Din punct de vedere geografic, judeţul Sălaj este o zonă de dealuri şi depresiuni situate pe cursul văilor Almaşului, Agrijului, Someşului, Crasnei şi Barcăului. Zona montană este reprezentată în partea de sud-vest prin două ramificaţii nordice ale munţilor Apuseni: culmile Meseşului şi Plopişului. Depresiunile au o largă răspândire pe teritoriul judeţului şi reprezintă importante zone agricole de concentrare a aşezărilor. 23 Ernest Hauler, Istoria nemţilor din Regiunea Sătmarului, Satu Mare, Ed. Lamura, 1998, passim. 24 Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, Bucureşti, Ed. Academiei, 1967, voi. I - II; lucrare consultată pentru toate localităţile din judeţul Sălaj. 25 Vasile Meruţiu, op.cit., p. 37-49. 26 loan Ardelean senior, Oameni din Sălaj, Zalău, 1938, passim. 27 Petri Mór, Szilágy vármegye monográfiája (Monografia comitatului Sălaj), voi. III-IV, Budapest, 1902, p. 28. 38
