Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
V. Schimbări mentalitare cu efect în arhitectura rurală
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă toate condiţiile necesare locuirii. Acum, creatorul arhitecturii rurale, arhitectul, ştie, sau ar trebui să ştie, să aleagă forma şi materialele necesare locuirii. Sigur, teoretic în dosarul de autorizare a construcţiei, care din păcate în cele mai multe cazuri este obţinut după ce construcţia este gata sunt precizate o serie de soluţii constructive şi de finisaj pentru29: • fundaţii şi structură de rezistenţă Pentru fundaţie se recomandă să se folosească beton simplu de 7,5. Structura clădirii proiectate este concepută ca o structură cu zidărie de BCA 30 de cm cu sâmburi de beton, la ziduri exterioare şi zidărie de BCA 25 cm cu sâmburi de beton, la ziduri interioare. Zidurile exterioare vor fi placate cu polistiren expandat în grosime de 5 cm. Pereţii se vor executa din BCA, mortar M25-Z, realizând ţeserea la fiecare rând. La executarea centurilor se vor folosi beton de marca Bc 15 respectiv armături din fier beton. Planşeul peste parter din grinzi de lemn. • compartimentări interioare, finisaje interioare şi exterioare Compartimentările se vor executa din zidărie de BCA de 10 cm grosime. Finisajele interioare vor fi executate cu vopsea lavabilă pe strat suport de tencuială uscată (rigips). Finisajele exterioare vor fi executate cu vopsea lavabilă sau tencuială decorativă pe suport de tencuială armată cu material plastic. • acoperişul şi învelitoarea Acoperişul este de tip şarpantă de lemn cu îmbinări dulghereşti. Elementele cu rol de rezistenţă se vor executa din lemn de brad clasa II conform STAS 1949/86. In zona mansardată şarpanta va fi prevăzută 25 * 25 Soluţii indicate de arhitectul Dezideriu Schmidt în dosarul de construcţie şi autorizare a lucrărilor efectuate la o casă din Odoreu, jud. Satu Mare, 2006. 188
