Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
V. Schimbări mentalitare cu efect în arhitectura rurală
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă aceste case, şi-au asigurat confortul după modelul locuinţelor din străinătate: au camere de baie finisate după ultima modă franţuzească ori italiană, au săli de gimnastică, bucătării foarte bine utilate etc. Spaţiul de locuit este supradimensionat „înainte vreme ne bucuram c’avem unde sta, un acoperiş deasupra capului, trăiem tăţi într-o cameră şesă-opt suflete, amu nu le ajunje două tri camere, le trebe douăzeci, da се-or fa în iele? Că amu nici coconi mulţi nu fac îs şi plecaţi care pă unde, stau gole, or juca şorici în iele”16. Structura unei localităţi este determinată de varietatea formelor de locuire, de modul de viaţă şi de sistemul de valori al comunităţii umane. Locuinţa este elementul principal care „clădeşte” satul, şi care împreună cu locuitorii îl defineşte, îi dă formă. Lână acum am vorbit despre mentalitate şi locuire gândindune la zonele în care migraţia muncii este un fenomen generalizat (Ţara Oaşului, Maramureş), unde mentalitatea şi locuirea au suferit muntaţii semnificative şi unde casa palat17 este elementul de bază al identităţii „oşeneşti”18 (Ţara Oaşului) şi „româneşti” (Maramureş- Transcarpatia). Aceste tipuri de mutaţii mentalitare au avut loc şi în cazul comunităţilor mixte din judeţul Satu Mare (români, ucraineni), a ucrainenilor din Maramureş (din stânga Tisei). Maghiarii din Satu- Mare şi Maramureş, şvabii din Satu Mare, ori ţipţerii din Maramureş nu manifestă aceste tendinţe de renunţare la modul de locuire tradiţional, la arhitectura vernaculară. în satele şvăbeşti din judeţul Satu Mare singurele intervenţii asupra caselor tradiţionale la exterior se fac în ceea ce priveşte 16Inf. Ciorba Grigore, 71 ani, Bixad, jud. Satu Mare, 2006. 17 Alina Creangă-Astaloş şi Liuba Horvat, „Prestigiul social în arhitectura contemporană din Oaş”, în Studii şi cercetări etnoculturale, nr. VI, Bistriţa Năsăud, 2001, p. 232. 18 Ibidem, p. 242. 180
