Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)

IV. Disoluţii arhitectonice în satul tradiţional din nord - vestul Tranvaniei. Palatul rece versus casa primitoare

Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă

în studiul locuinţelor rurale au fost analizate următoarele prelungiri de care dispuneau la data anchetelor de teren: pivniţă, pod, mansardă, terasă (tărnaţ), balcon. în bibliografia de specialitate47 prelungirile sunt analizate din diferite puncte de vedere, iar noi am avut în vedere doar criteriul vechimii în a le clasifica şi prezenta. După acest criteriu, putem afirma că există trei categorii de prelungiri:

a) prelungiri relativ vechi: pivniţa, podul;

b) prelungiri cu vechime medie: terasa (tărnaţul');

c) prelungiri relativ noi: mansarda şi balconul.

Dacă analizăm prelungirile locuinţei după acest criteriu, atunci se poate afirma că, cu cât acestea sunt mai vechi ca existenţă, cu atât ele au o prezenţă mai mare în cadrul locuinţelor. De dată recentă, mansarda şi balconul specifice locuinţelor urbane, sunt prezente într-o proporţie mare în cadrul locuinţelor rurale, contribuind la obţinerea unor efecte estetice mai deosebite. Caracterul utilitar şi necesitatea prezenţei lor în ansamblul locuinţei sunt date de păstrarea unor bunuri din gospodărie, dar şi de aspectul estetic şi de protecţie faţă de condiţiile hzico-geografice şi de mediu.

Dotări

Călineşti

Oaş

(SM)

Certeze

(SM)

Ruscova

(MM)

Apşa de Jos (UKR)

Slatina

(UKR)

Cămin

(SM)

Aluniş

(SJ)

Pivniţă

75%60%

70%

50%

40%

90%

90%

Pod

80%40%

70%

60%

80%

90%

95%

Mansardă

20%60%

30%

20%

10%

10%

5%

Terasă

(tărnaţ)

60%70%

30%

40%

40%

90%

60%

Balcon

70%90%

50%

80%

25%

10%

5%

Tabel 6. Prelungiri ale locuinţelor rurale

47 Ibidem, p. 59.

167