Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
IV. Disoluţii arhitectonice în satul tradiţional din nord - vestul Tranvaniei. Palatul rece versus casa primitoare
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă Dotări Călineşti Oaş (SM) Certeze (SM) Ruscova (MM) Apşa de Jos (UKR) Slatina (UKR) Cămin (SM) Aluniş (SJ) Bucătărie în locuinţă 85%100% 80% 95% 80% 80% 40% Bucătărie de vară 98%70% 100% 50% 98% 100% 100% WC în curte 95%75% 100% 100% 100% 100% 100% WC în casă 70%100% 30% 90% 75% 80% 30% Baie 80%100% 50% 100% 85% 80% 40% Saună 0%2% 0% 40% 3% 0% 0% Pişcină 0%5% 0% 0% 0% 0% 0% Sală de sport 1%50% 0% 5% 0% 0% 0% Sistem de aer condiţionat 0%10% 0% 0% 0% 0% 0% Tabel 5. Dotări ale locuinţelor rurale din localităţi studiate încăperile capătă funcţionalităţi speciale, legate de creşterea nivelului de trai dar mai ales de noua mentalitate. Oşenii nu au importat doar modelele arhitectonice ci şi terminologia, ei nu mai au „casa curată”, „de mândru” sau „dinainte” care o vreme a fost „camera de oaspeţi”, apoi „sufragerie”, ei acum au „salon.” Fiecare casă are cel puţin un „salon“ dacă nu două, la ambele nivele ale casei, de dimensiuni impresionante: „am făcut un salon şi aci djios mai mic de vreo 25m2 şi unu la etaj de vreo 38m2 să avem loc”45 ne spune un tânăr care are un copil şi locuieşte în casă doar cu soţia şi copilul. Gradul de dotare a locuinţelor rurale din localităţile studiate arăta la momentul efectuării anchetelor de teren, conform datelor cuprinse în tabelul nr. 5. Dintre dotările locuinţei, bucătăria de vară, 45 Inf. Moiş Gheorghe, 30 ani, Moişeni, jud. Satu Mare, 2006. 164