Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
IV. Disoluţii arhitectonice în satul tradiţional din nord - vestul Tranvaniei. Palatul rece versus casa primitoare
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă socială pe care unii cercetători sociologi o consideră similară celei a apariţiei burgheziei capitaliste, industriale şi financiară; • urbanizarea, apariţia oraşului şi micşorarea tot mai mare a diferenţei dintre oraş şi sat, care a dus la împrumutarea modului de viaţă de la oraş la sat, inclusiv cu un stil arhitectural nou şi un concept nou de locuire; • speculaţiile imobiliare, care au început să apară şi în lumea satului tradiţional, odată cu creşterea valorii terenului şi a casei în sine, odată cu cererile pieţei imobiliare şi cu lipsa unor mecanisme de control a sistematizării urbanistice; • criza arhitecturii, datorată mai ales modificărilor mentalitare; tot mai multe studii vorbesc despre această criză, în care arhitecţii sunt tot mai dezorientaţi atunci când trebuie să facă trecerea de la arhitectura tradiţională la cea modernă. Aşadar, una dintre marile probleme ale evoluţiei arhitecturii este schimbarea mentalitară, disoluţia modelelor mentalitare, cu efect în disoluţiile arhitectonice. Locuitorul casei devine acum un simplu client imobiliar al arhitecţilor, un proprietar, un beneficiar, iar legătura sa cu propria casă ţine de sentimente care altădată nu existau în modelul mentalitar al comunităţii tradiţionale. Consecinţele acestei noi mentalităţi, de tip urban, poate chiar occidental uneori, sunt multiple şi îşi pun amprenta nu doar asupra arhitecturii unei case singulare, ci, desigur, la nivel social, asupra arhitecturii actuale la nivel general. Este vorba, în principal despre: • aglomerarea de case, care dau un aspect neplăcut satelor şi sugerează un sentiment de apăsare, în care omul nu mai poate respira din cauza faptului că se simte copleşit de dimensiunile caselor şi de aglomerarea lor; • lipsa sau inutilizarea canalizărilor, care aduc mari semne de întrebare asupra igienei locuirii, dar şi asupra gradului de civilizaţie al locuitorilor; 162
