Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
IV. Disoluţii arhitectonice în satul tradiţional din nord - vestul Tranvaniei. Palatul rece versus casa primitoare
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă modifică în cazul casei contemporane: casa cu 10-20 de camere (anii 1980- 2015). „Modificările locuinţei şi gospodăriei rurale contemporane, se datorează - ca structură, spaţiu, funcţionalitate şi estetică - în cea mai mare parte modului de viaţă din sate. De obicei, exteriorul locuinţei rurale redă situaţia socială a celor care o ocupă, reprezentând deopotrivă un simbol al spiritualităţii şi al stării culturale. în multe cazuri - prin intermediul locuinţelor - familiile rurale preiau de la generaţiile anterioare o serie de elemente tradiţionale de mare sensibilitate şi forţă de expresie”19. Cum am văzut deja, evoluţia economică şi cea a vieţii sociale duc la apariţia disoluţiilor în arhitectura rurală, schimbarea condiţiilor de viaţă, a confortului de locuire, a modului de organizare a spaţiului de locuit, în majoritatea localităţilor din nord-vestul Transilvaniei, gospodăriile au cunoscut un model de „tranziţie”, o perioadă de aproximativ 30 de ani în care s-au construit case cu o planimetrie mai complexă; atunci apar casele cu 2-3 camere, este perioada în care regimul comunist impune anumite tipuri de case „uniforme”, dar care serveau scopului practic şi apoi celui estetic20, cu o suprafaţă locuibilă de aproximativ 100 m2. Tot în această perioadă se construiesc mai ales în zona de Câmpie casele gemene, fie pentru membrii aceleaşi familii - fraţi în general, fie doar pentru simpli vecini dar care la mica înţelegere acceptă să construiască în acest mod doar din raţiuni economice - construirea caselor cu un singur perete despărţitor. Odată cu amplificarea fenomenului de migraţie a muncii (sezonieră în Ţara Oaşului, sau spre mediile urbane în zona Codru şi Câmpia Sătmarului) arhitectura rurală cunoaşte o perioadă explozivă în ceea ce priveşte ritmul de construcţie. în satele de câmpie 15 Trăilă Cernescu, „Schimbări din perspectiva locuirii în mediul rural românesc”, în Sociologie Românească, voi. I, nr. 1, Iaşi, Ed. Polirom, 2000, p. 44. 20 Nicolai Hartmann, Estetica, Bucureşti, Ed. Univers, 1974, p. 128. 141
