Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
III. Architectură spirituală/architectură culturală. Tipare mentalitare ale construcţiei
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă antropomorf: acoperişul corespunde capului, zidurile încăperilor sunt trupul, iar temelia sunt picioarele înfipte în pământ, iar casa este văzută ca o fiinţă verticală. Casa protejează, apără, căpătând astfel valori umane, ea capătă energii fizice şi morale ale unui corp omenesc dar mai ales capătă veleităţi materne. In satele tradiţionale (locuite de români, maghiari, ucraineni, şvabi, evrei, rromi) casa, până nu demult, element esenţial al microcosmosului gospodăresc, era spaţiul în care se locuia. Pentru ucraineni „casa la origini a fost creaţia lui satan dar a fost construită greşit - fără geamuri, este dată apoi lui Dumnezeu care îi face trei geamuri”84. Astfel se explică implicarea numărului trei în simbolistica casei ucrainene: „casa are trei nivele: podea, pereţi, acoperiş, camera de locuit are trei geamuri, casa are trei încăperi: cămară, casa de locuit, tinda, geamul se împarte în trei pui”85. Casa îşi pierde în timp valorile cosmologice, îşi pierde din simboluri, supusă fiind şi ea unui proces de transformare a mentalului uman, pentru că unele lucruri sunt uitate, altele sunt lăsate uitării intenţionat. Casa se identifică cu stăpânii, cu creatorii, iar comportamentul lor influenţează soarta, rostul şi importanţa casei; tocmai de aceea, pentru omul modern lipsit de semnificaţii religioase ori spirituale casa este doar un spaţiu de locuit, păstrându-şi în principal funcţia socială. Casa, prin suprafaţă şi formă, este în acest caz mijloc de exprimare a stării materiale, un simbol al prestigiului şi statutului social. Deseori, mentalul colectiv se exteriorizează în structuri cu valoare de simbol. Nu doar ridicarea casei, ci şi locuirea aveau, în mentalitatea colectivă a satului arhetipal valori simbolice succesive, care alcătuiau o 84 Bulaşev Gh., Ukrainskiy narod u svoih legendasc, relihiyneh pohleadasc to viruvania (Poporul ucrainean în legende şi credinţe), Kiev, Ed. Dovira, 1993, p. 164. 85 Inf. Horvat Vasile, 67 ani, Ruscova, jud. Maramureş, 2005. 129
