Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
III. Architectură spirituală/architectură culturală. Tipare mentalitare ale construcţiei
Locuinţă, locuire şi mentalitate In zona de graniţă 2.7 Semne şi practici apotropaice anuale Semnele şi simbolurile domină lumea, ele punând individul în legătură cu mediul în care trăieşte, şi totodată îl atenţioneză şi îl protejează. Universul casei ţărăneşti tradiţionale găzduieşte spaţii cu însuşiri sacre, sacralitate dată de obiectele simbolice aşezate aici. Astfel de spaţii sunt: locul vetrei, în care focul se manifestă ca un protector al casei, al familiei - cu toate obiceiurile legate de aceasta; locul icoanelor, care îşi îndeplinesc pe lângă funcţia religioasă şi cele trei funcţii sesizate de Ofelia Văduva: funcţia sincretico-magică (benefică), rituală (apotropaică, de purificare, de fertilitate, propriţiatorie) şi cea decorativă67. Icoana nu doar protejează, purifică, ea mijloceşte şi participă la multe practici rituale, menite să aducă casei bunăstare, linişte şi fertilitate. Astfel, informaţiile de teren ne spun ca „de Florii se pun la icoane crenguţe de mâţişore sfinţite aduse de la Biserică, că feresc casa de rău, o’dacă-i vreme gre şi fuljeră să pun pe foc şi îndată să’mbunează vremea”68 sau „la Rusalii se aduc de la Biserică, fire de grâu sfinţit şi să pun la icoane”69, acest obicei fiind cu siguranţă reminiscenţa unor vechi ritualuri precreştine. în casa tradiţională icoanele ocupau un loc aparte. Ion Muşlea făcea observaţia că ţăranii nu ţineau icoanele în casă doar pentru frumuseţea lor sau pentru a-şi împodobi pereţii cu ele, ci mai ales pentru considerentele de ordin spiritual70. Potrivit credinţelor populare păstrate din vechime, ţăranii credeau în puterea magică a unor sfinţi de a apăra de boli sau de a tămădui bolnavii, de a ocroti vitele sau semănăturile, de a aduce vremea bună sau norocul casei şi de aceea reprezentările iconografice ale acestor sfinţi figurau în toate casele. 67 Ofelia Văduva, „însemne sacre în universul casei ţărăneşti tradiţionale” în Ethnos, Bucureşti, nr. 1,1992, p. 91. 68 Inf. Botoş loan, 68 ani, Apşa de Mijloc, Transcarpatia, Ucraina, 2005. 69 Inf. Pop Ana, 84 ani, Biuşa, jud. Sălaj, 2004. 70 Ion Muşlea, Icoanele pe sticlă şi xilogravurile ţăranilor români din Transilvania, Bucureşti, Ed. Grai şi Suflet -Cultură Naţională, 1995, p. 15. 125
