Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
III. Architectură spirituală/architectură culturală. Tipare mentalitare ale construcţiei
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă crescuţi pă mejdă - în ei se ascundeu duhurile rele, acolo să pute arunca apa de pă mort, sau gunoiu, să îngropau oricândva cei ce să spânzurau”30. Dar nici lemnele „sfinte” nu era indicat să fie folosite pentru construcţie „zîceu bătrânii că nu era bine să tai lemne sfinte, crescute pă locu unde o fost beserică, sau din cimitir”31. Lemnul nu este singurul material de construcţie folosit în zona de nord-vest a Transilvaniei, dar este cel mai important şi singurul în cazul căruia se practică ritualuri specifice, dominând în arhitectură o lungă perioadă de timp, mijlocind legăturile ancestrale dintre om şi Univers. în timp, casele se construiesc din văioage sau din pământ bătut: tehnicile noi pătrund mai uşor în zonele cu contacte mai mari cu căile de comunicaţie importante, şi mai greu în zone izolate; după 1950 cărămizile arse înlocuiesc materialele principale de construcţie. 2.3 Ritualuri de construcţie Mircea Eliade vede ritualul de construcţie o consecinţă „teoretică” a unui mit cosmogonic şi a unei întregi metafizici arhaice, care afirmă că nimic nu poate dura dacă nu are „suflet” sau nu este „însufleţit”, doar că această însufleţire nu se face oricum, ci în conformitate cu un model divin, modelul arhetipal al cosmogoniei implicând sacrificiu. Acest lucru este respectat de ţăran la începerea unei construcţii: „când se făce o casă era obiceiu aşe: se îngroapă în pământ, o pasăre sau on porumb viu, pântru norocu căsii, ca să nu fie în casă rău”32. Sacrificiul a fost definit de către Victor Kernbach o „manifestare religioasă, executată după ritual de către preoţi în numele credincioşilor, având scopul exprimării adoraţiei faţă de divinitate sau speranţa de a atrage sau a îmblânzi pe zeii nefavorabili. Sacrificarea se putea face 30 Inf. Hrezdac Maria, 71 ani, Micula, jud. Satu Mare, 2001. 31 Idem. 32 Inf. Petrovan Găvrilă, 58 ani, Asuajul de Sus, jud. Maramureş, 2004. 116
