Marta, Livius et al.: The Late Bronze Age Settlement of Nyíregyháza-Oros „Úr Csere” (Satu Mare, 2010)
Aşezarea din epoca bronzului de la Nyíregyháza-Oros (Rezumat)
depozitele seriei Cincu-Suseni sunt mult mai rar întâlnite şi în general este vorba despre piese fragmentare. Situaţia sugerează că majoritatea pieselor de acest fel au fost produse într-o perioadă de timp contemporană cu depozitele Uriu-Ópályi, depozite încadrate cu precădere în faza RBD, cu menţiunea că nu excludem posibilitatea ca depunerea unora dintre depozitele de acest tip să continue şi la începutul perioadei următoare.28 în urma analizei materialului ceramic de la Oros s-a observat că un număr mare de forme şi majoritatea ornamentelor sunt întâlnite în aproape toate siturile culturii Hajdiibagos-Cehăluţ, dar şi în descoperirile de tip Berkesz. Chiar dacă până acum a fost adusă în discuţie o evoluţie a grupului cultural Hajdiibagos-Cehăluţ pe parcursul a două faze, aceasta a rămas doar la stadiul teoretic, nefiind oferite elemente concrete de departajare. Existenţa unor elemente de departajare cronologică între situri poate fi presupusă, pornindu-se de la principiul că materialele mai vechi păstrează mai pregnant tradiţiile ceramicii Otomani, iar cele mai recente conţin elemente specifice manifestărilor culturale ce urmează grupului cultural Hajdfibagos-Cehăluţ, respectiv descoperirile de tip pre-Găva şi Lăpuş II-Gáva I. în acest sens, o analiză comparativă a formelor şi decorului vaselor evidenţiază existenţa unor deosebiri între ceramica descoperită la Oros şi anumite situri Hajdfibagos- Cehăluţ ce prezintă elemente mai timpurii. Se poate constată că în ceramica de la Oros, deşi a fost prelucrat cel mai mare lot din cadrul grupului Hajdfibagos-Cehăluţ, lipsesc registrele de linii incizate, ce umplu zonele triunghiulare care flanchează spaţiile dintre arcade. Ornamentul este prezent în mai multe situri de pe cursul superior al Crasnei şi a Barcăului29, în Sătmar30 şi Hajdfi-Bihar31. în staţiunile arheologice în care acest ornament apare, se poate constata că există şi argumente suplimentare de datare ce le plasează în perioada timpurie a evoluţiei grupului cultural Hajdfibagos-Cehăluţ. Este cazul aşezărilor de la Otomani-„Cetatea de pământ” şi Pişcolt-„Nisipărie”, în care au fost descoperite piese de bronz (ac cu capul în formă de pecete, pandantiv în formă de potcoavă) ce se datează în principal pe parcursul perioadei tumulare mijlocii şi evoluate32. în cazul aşezării de la Pişcolt, o datare a sa în faza timpurie a grupului cultural Hajdfibagos-Cehăluţ este confirmată de încadrarea în faza Suciu de Sus Ila a numeroaselor importuri ceramice cu decor tipic acestei culturi33. Perpetuarea unor tradiţii Otomani şi relativ sporadica apariţie a elementelor specifice culturii tumulare în aşezările de le Körösszakál-„Gál tanya” şi Körösszegapáti-„Pál-lapály” a făcut ca acestea să fie incluse în fazele timpurii ale grupului 28 Kacsó 2003, p. 277; Kacsó 2007, p. 37. Alte opinii despre datarea mai largă a depozitelor de tip Uriu-Ópályi - Gumă 1993, p. 262; Gogâltan 2001, p. 196. 29 Bejinariu-Lakó 2000, 169 (Crasna); Bejinariu-Lakó 1996, Pl. III/l, IV/4 (Cehei). 30 Németi 1978, pl. 1/1, 7/8-9 (Andrid, Pişcolt); Kacsó 1997, pl. VI/1,4, VII/9 (Acâş). 31 L. Nagy 2007, Pl. III/4-6, VI/2-5, X/4,7, XIII/5,8. 32 Kacsó 1997, p. 88. 33 Marta 2009, p. 96-98. 187
