Marta, Livius et al.: The Late Bronze Age Settlement of Nyíregyháza-Oros „Úr Csere” (Satu Mare, 2010)
Aşezarea din epoca bronzului de la Nyíregyháza-Oros (Rezumat)
încadrarea culturală. Pentru atribuirea culturală a materialelor de la Oros este necesară discutarea raportului dintre materialele arheologice atribuite grupului Hajdiibagos-Cehăluţ şi cele din descoperirile considerate anterior de tip Berkesz. Se consideră că geneza culturii Berkesz, datată în a doua jumătate a etapei RBC şi în etapa RBD, se petrece pe un fond de mixtură dintre cultura Suciu de Sus şi cultura mormintelor tumulare (cultura Egyek), mixtură culturală peste care s-au mai grefat elemente estice, de factură Noua-Komarovo 6. Culturii Berkesz i-a fost atribuit teritoriul din nord-estul Ungariei ce include zonele Hajdú-Bihar şi Nyírség. Materialul ceramic descoperit în partea nordică a teritoriului culturii Berkesz (de ex. Alsóberecki, Vajdácska) diferă parţial de materialul descoperit în siturile din zona estică şi sudică a Nyir-ului. Pe unele vase din necropola din Alsóberecki sunt prezente deja ornamente ale culturii Suciu de Sus7. în cazul siturilor Berkesz„Csonkás-dűlő”, Demecser-„Borzsovapuszta” sau Nyíregyháza-„Bujtos” şi Nyíregyháza-„Morgó”, fragmentele de ceşti sau de străchini de tip Suciu de Sus trebuie considerate importuri. în schimb, pentru siturile din partea estică şi sudică s-a considerat că materialele adunate sub denumirea de „cultura Berkesz” aparţin de fapt culturii Suciu de Sus8. Totodată, siturile din aria vestică - Nyíregyháza-„Bujtos” şi Nyíregyháza-„Morgó” şi multe alte situri atribuite culturii Berkesz9 - pot fi atribuite, de fapt, perioadei târzii a grupului Hajdiibagos-Cehăluţ10 11. în acest context se pune problema modului în care pot fi interpretate piesele de provenienţă răsăriteană din cadrul descoperirilor atribuite culturii Berkesz. Este vorba pe de o parte despre ceramică, iar pe de altă parte ne referim la obiectele de metal n. în momentul actual, când ceramica culturii Noua-Sabatinovka este mai bine cunoscută, prezenţa unor elemente ceramice ale acesteia în zona Tisei Superioare este mai greu de evidenţiat, la fel ca şi eventualul traseu pe care ar fi putut pătrunde spre această regiune12. Cele câteva tipuri de arme (pumnale, celturi de transilvănean, seceri cu mânerul 6 Kemenczei 1963, p.182-183, Kovács 1967. 7 Kemenczei 1981. PI. 3/8,4. 8 Tóth-Marta 2005, p. 127. 9 Tibor Kemenczei (1967) enumeră descoperirile atribuite culturii Berkesz. Majoritatea sunt reprezentate de materiale răzleţe. Loturi ceramice mai importante provin doar din aşezările Nyíregyháza-“Bujtos”, Nyíregyháza-“Morgó” şi necropolele Berkesz-“Csonkásdűlő” şi Demecser-“Borzsovapuszta”. 10 Nagy 2007, Pl. 1. Este interesant faptul că majoritatea siturilor atribuite în anul 1967 culturii Berkesz sunt poziţionate la est de Nyíregyháza şi la vest de linia Crasnei. Ele se află deci pe un teritoriu în care poate fi presupusă existenţa unor aşezări cu material arheologic mixt, care în majoritate poartă caracteristicile grupului Hajdiibagos-Cehăluţ, alături de care apar adesea şi elemente ale culturii Suciu de Sus. 11 Sunt considerate a avea origine estică unele forme ceramice (amforele concave cu buză largă, ceştile cu două torţi, precum şi oalele) şi câteva piese metalice (Kemenczei 1981, p. 89-91 Kalicz-Koós 1997, p. 68). Originea acestor tipuri a fost căutată în culturile Noua şi Komarovo. 12 Pentru a argumenta o pătrundere dinspre est lipsesc urme ale culturii Noua în Ucraina de la vest de Carpaţi. în ceea ce priveşte situaţia din Transilvania, cele mai nordice elemente ceramice de tip Noua apar ca importuri / influenţe în necropola de la Lăpuş (Kacsó 1975, p. 60), lipsind din zona Sătmarului. Şi la vest de Meseş, în Sălaj elemente „răsăritene” se regăsesc foarte rar în descoperirile ceramice (ex. aşezarea de la Zalău- Valea Miţii) şi sub forma unor produse metalurgice (seceri de tip răsăritean, celturi, vârful de lance de tip Krasnomajak în depozite precum cel de la Crasna, respectiv 184
