Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente: Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 4. (Satu Mare, 2007)
Obiective / Esettanulmányok / Case Studies - István Botár: Cercetări arheologice la biserica romano-catolică din Misentea
119 Cercetări arheologice la biserica romano-catolică din Misentea Secţiunea 3. Cercetarea acestei suprafeţe avea rolul de a clarifica relaţia dintre navă şi corul gotic pe partea sudică a bisericii, dar, în lipsa sprijinului promis, săpătura a fost amânată pentru o perioadă ulterioară. Totuşi pe partea superioară, la o adâncime relativă de -30/40 cm nu am observat o diferenţă marcantă între fundaţia navei şi cea a corului, care par, cel puţin la acest nivel, a fi contemporane. Relaţia cronologică pare a fi confirmată de faptul că soclul navei nu se întrerupe în dreptul corului, ci continuă până la primul contrafort al sanctuarului gotic. Am observat în colţul sud-estic al navei o deranjare recentă, blocul de piatră de aici fiind mişcat probabil cu ocazia realizării drenajului din anii anteriori. în jurul blocului mortarul original lipseşte, iar pe interiorul zidului sunt vizibile bucăţi de ţiglă modernă. Studiul de parament. Pentru o reconstituire mai completă a istoriei bisericii, am efectuat un studiu de arhitectură. Rezultatul a fost descoperirea unor trăsături constructive neobişnuite, ce au furnizat informaţii suplimentare şi au dat naştere unor ipoteze interesante. Pe partea sudică a clădirii, soclul navei continuă la aceeaşi înălţime şi pe peretele corului până la primul contrafort (pl. 1). Coroborată cu informaţia încă nesigură din S3, potrivit căreia nu există diferenţă între fundaţia navei şi cea a corului, această continuitate pare să sugereze că partea vestică a sanctuarului este contemporană cu zidul navei, cel puţin la nivelele inferioare. Cu ocazia controlării acestei relaţii cronologice pe acoperişul sacristiei, am observat că, la această înălţime, între zidurile navei şi a sanctuarului există o clară diferenţă, acestea nefiind legate. Presupunem astfel că în momentul realizării construcţiilor gotice s-a păstrat parţial zidul anterior, romanic, al sanctuarului, care a fost extins spre est prin construirea sanctuarului poligonal gotic, şi înălţat pentru a susţine bolta plănuită. Frontonul gotic este uşor de recunoscut deasupra arcului de triumf, pe acoperiş. Sub acoperişul sacristiei, pe zidul nordic al sanctuarului, sunt vizibile urme de pictură medievală, ceea ce indică faptul că această suprafaţă era odinioară vizibilă. Existenţa unei sacristii anterioare, precum şi locul acesteia, sunt sugerate de dispariţia soclului navei la câţiva metri de peretele vestic al actualei sacristii gotice, precum şi de existenţa unei ferestre semicirculare înzidite pe interiorul peretelui vestic. Deşi avem date care documentează existenţa ferestrelor în partea vestică a sacristiei, presupunem, luând în considerare observaţiile făcute, că această fereastră înzidită aparţine mai degrabă unei sacristii anterioare, situate mai spre vest. După construcţiile gotice, din această sacristie timpurie s-a mai păstrat doar zidul estic (devenit peretele vestic al actualei sacristii gotice). Această succesiune ar explica atât existenţa picturilor sub acoperiş, cât şi cea a ferestrei înzidite şi neregularitatea soclului navei în vestul sacristiei actuale.
