Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Maria-Emilia Crîngaci-Ţiplic - Zeno K. Pinter - I. Marian Ţiplic: Biserica evanghelică din Ruja. Studiu istoric şi arheologic
Maria-Emil ia CRÎNGACl-ŢlPUC, Z.-K. PINTER, I.-M. ŢlPLIC reprezentările grafice, acestea fiind realizate la începutul secolului al XX-lea. Una dintre fotografii realizată în anul 1911 (fig. 3) redă biserica dinspre partea de nord şi, conform fotografiei, imaginea bisericii din anul respectiv se prezintă diferit faţă de situaţia actuală, oferindu-ne detalii arhitectonice astăzi dispărute. Astfel, nava laterală de nord, la începutul secolului al XX-lea, este încă prezentă, de asemenea, se poate observa şi existenţa unei sacristii care are acoperişul mai înalt decât cel al colateralei de nord. O altă fotografie (fig. 2) făcută, de data aceasta, dintr-un alt unghi, din partea de nord-est, şi despre care nu ştim de când datează, prezintă aceeaşi situaţie. Un alt detaliu arhitectonic, care însă este foarte greu de clarificat datorită neclarităţii fotografice, este portalul colateralei de nord, care astăzi este refăcut în stil neogotic, dar, după reprezentarea grafică de la începutul secolului al XX-lea, portalul are o altă configuraţie, total diferită de cea actuală (fig. 3, 4). Turnul de vest al bisericii zidit din piatră de carieră, cu colţurile întărite prin blocuri de piatră neecarisate (fig. 11), are 5 nivele. Primul nivel este boltit în cruce, neavând nici o deschidere spre exterior, în afară de intrarea care se face din interiorul bisericii, creată ulterior construirii turnului, prin spargerea zidului; etajul întâi este de asemenea boltit, dar, actualmente, bolta este spartă parţial pentru a face loc frânghiei care ajută la tragerea clopotelor; celelalte etaje au avut planşee şi scări de lemn. Comunicarea între parter şi etajul întâi şi al doilea se face printr-o scară melcată, amenajată în grosimea zidurilor. ** * In vederea surprinderii fundaţiei turnului şi a navei bisericii, a îmbinării acestuia cu nava bisericii, pe de o parte, şi stabilirea exactă a vechimii atât a turnului, cât şi a bisericii, pe de altă parte, în luna aprilie, a fost deschisă o casetă, CI, cu dimensiunile pe 4/4 m pe latura de sud a bisericii şi, respectiv, a turnului (2,5 m pe turn şi 1,5 m pe zidul bisericii). In interiorul turnului, în colţul de S-V a fost deschisă o altă casetă, C2, cu dimensiunile de 2/1,5 m. Caseta Cl (fig. 15) a fost trasată spre a surprinde raportul existent între fundaţiile turnului şi cele ale navei bisericii. Specificăm că diferenţa de nivel între capătul nordic al casetei şi cel sudic este de 0,94 m, iar diferenţa de nivel între capătul vestic şi cel estic este de 1,50 m. Această diferenţă de nivel, prezentă numai în partea de sud a bisericii, a rezultat în urma unor ridicări artificiale. După degajarea solului vegetal, s-a surprins un strat de pământ cu multă spărtură de ţiglă şi cu mult pietriş, materiale rezultate în urma reparării bisericii, la începutul secolului al XX-lea. Acest nivel de reparaţie are o grosime variind între 0,70 şi 0,10 m. Sub acest nivel se află pământul răvăşit de înmormântări, unde au fost cercetate 21 de morminte păstrate parţial sau întregi (fig. 16-17). 186