Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Iosefinaa Postăvaru: Biserica fortificată din Saschiz. Studiu istoric şi architectural
loseßna POSTĂVARU Sculptura în piatră Tabernacolul, aparţine unui grup de edicule gotice sculptate în piatră, în formă de monstranţă monumentală, de sorginte franconă, în care se încadrează cele de la Moşna, Sighişoara (biserica din Deal) şi Boian,15 databile toate în jurul anului 1500. Pe latura de nord a corului se păstrează doar coronamentul tabernacolului (h = 2,5 m, dispus la 3,20 m înălţime faţă de pardoseală), în formă de fleşă gotică flamboaiantă, cu decor vegetal, fiale şi fleuroane, având muchii nete. Alte fragmente se păstrează disparate, în biserică, pledând pentru o reconstituire ca cea propusă în releveul din 191216 (fig. 19). Cristelniţa are picior din gresie, databil în sec. XVI, cupă din calcar, datată 1709 (h = 0,97 m) şi capac de lemn din 1709 (h = 0,68 m). Piciorul cristelniţei este compus din două piese (bază şi tambur) cu secţiune octogonală şi profil cu scoţii şi toruri pronunţate.17 Cupa este o prismă octogonală, cu baza convexă şi cu profi latură bogată, de tranziţie renaştere - baroc (cartuşe conţinute de motive decorative ca rodii, lalele etc., unele suprapuse de coroane). Inscripţii în capitale incizate pe partea superioară, orizontală a cupei, pe trei cercuri concentrice: „+ FONS. H1C EST VITAE QUI TOTU(M) DELUIT ORBE(M) SUMMES SED CHRISTI VUL(N)ERE PRINCI +”. Pe bordura mediană a cupei: „IN HONORÉ DEI ET MEMORIAE SARAE SCH1(N)DLERIN SCHAESB: HIC DEFU(N)CTAE HOC BAPTISTERIU(M) SCULPICURAVIT. IOH: ARTZT. P. T. PAST. KIZD”. în cartuşe: „ PER/ MICHAELE / MATTHIAE”; „AURIFA/BRUM SE/GESVARI/ENSE”; „FILIU/ DEFUNCTAE MATRIS P.M.”; „ANNO / CHRIST XDCCIX MENSE/ SEPT.EX1STE / OFF1CIA/L1BUS”; „REGIS/ MARTI/ GÖBEL/ KIZ.”; „VIL JOH/ THEIL/ JUD. GEO/ DÖRN/ER”; „EDIT: MICH.BISEL.”18 Pietre funerare Piatra de mormânt a preotului Martin Rosalerus (1650, calcar, 1,85 x 0,85 x 0,26 m, fig. 26), face parte din categoria plăcilor tombale renascentiste cu trei registre, în care se fac simţite forme incipiente ale barocului: interpretarea picturală a decoraţiilor, apariţia unor accesorii macabre 15 V. Roth, Geschichte der Deutschen Baukunst in Siebenbürgen, Strassbourg 1905, p. 91, 93; Vătăşianu, Istoria artei, p. 857; Drăguţ, Arta gotică, p. 296, 304. 16 Editarea schiţelor din 1912 v. în: A magyar királyi Állami Felső Építő Ipariskola szünidei felvételei 1912-1942, Budapest 2002, p. 1-21. Referirile din text la această lucrare sunt „releveu 1912.” în practica estivală din anul 1912 a studenţilor Şcolii Regale Superioare de Construcţii din Budapesta, conduşi de profesorul Foerk Ernő, au fost relevate şi desenate planuri, secţiuni şi faţade ale bisericii şi turnului clopotniţă, portalul de nord, consolele corului, tabernacolul, cristelniţa, dulăpiorul sacristiei, piatra funerară a preotului Michael Conrad, capitelurile romanice, consolele cu scut heraldic, un candelabru şi o cutie a ofrandelor, ultimele două dispărute. 17 Asemănător cu cel al cristelniţei de la Cloaşterf. 18 „Aceasta este fântâna vieţii care spală pe toţi cei din lume dar mai cu seamă rana lui Christos.” „în onoarea lui Dumnezeu şi spre amintirea Sarei Schindlerin din Sighişoara, moartă aici s-a îngrijit ca acestă cristelniţă să fie sculptată lohann Artz, în prezent pastor la Saschiz.” „Făcut de Mathias, aurar din Sighişoara, fiul defunctei mame după moarte, în anul Domnului 1709, luna septembrie, fiind ca dregători regeşti Martin Göbel din Saschiz, Johann Theil, vilic, Georg Dőrner, jude, înălţat de Michael Bisel.” 134
