Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Iosefinaa Postăvaru: Biserica fortificată din Saschiz. Studiu istoric şi architectural
proiectilelor.9 Parapetul este străpuns de 40 de metereze pătrate, cu muchiile teşite, şi are la bază o corolă de arce semicirculare ce maschează gurile de păcură, sprijinindu-se pe contraforturi. Punctele de descărcare sunt întărite pe alocuri cu câte o lespede de calcar (fig. 3, 5, 6). Registrul meterezelor este delimitat de cel al arcelor printr-o cornişă perimetrală. Profilul în pupitru, având la bază o cavetă, este mai accentuat la parapetul corespunzând corului, unde cornişa este acoperită cu ţiglă (fig. 5), fiind un element ce a proliferat şi la alte biserici drept „model Saschiz.”10 11 Turnul de deasupra sacristiei face parte din sistemul de fortificare," fiind străpuns de metereze. Nivelul al doilea, prevăzut cu câte o fereastră pe laturile de nord şi est şi cu o uşă pe vest (zidite ulterior), era destinat şi locuirii. Partea superioară a zidurilor, corespunzând nivelului drumului de strajă este tratată similar parapetului (cu care nu este întreţesută pe est), fiind construită din cărămidă şi înzestrată cu metereze pătrate. Cornişa perimetrală de la baza drumului de strajă este întreruptă însă în dreptul sacristiei (fig. 7). Uşa de la primul nivel a fost deschisă în relaţie cu o încăpere adosată la un moment dat sacristiei, ale cărei fundaţii superficiale au fost surprinse în sondajele arheologice. Acoperişul înalt, din ţiglă, înveleşte unitar biserica (cu un decroş la sacristie), fiind susţinut de o şarpantă cu stâlpi verticali, sprijiniţi cu câte trei contrafişe diagonale şi patru nivele de grinzi orizontale (fig. 17). Accesul la etajul de apărare se face din interiorul bisericii, prin scări de piatră în spirală conţinute de caje cilindrice înglobate parţial în grosimea zidurilor navei, în colţurile dinspre vest (fig. 1, 17). Faţadele bisericii păstrează fragmentar tencuiala de var. Urme vagi de zugrăveală, ce imită asize de blocuri de piatră, sunt perceptibile mai ales în glafurile ferestrelor. La adăpostul arcadelor se păstrează fragmente dintr-o decoraţie pictată ce imită gurile de tragere în formă de gaură de cheie, iar ferestrele sunt înconjurate de un chenar alb (fig. 3). Cornişa de sub acoperiş, cu profil convex, poartă urmele unei frize ce imită ciubuce colorate alternativ în cenuşiu deschis, cenuşiu închis şi roşu stacojiu, delimitate de benzi albe. Pe latura de est a sacristiei, pe această decoraţie, se pot vedea puncte pictate cu o culoare închisă sugerând o tencuială ciocănită. O inscripţie gotică este perceptibilă la acest nivel pe latura de sud a navei. In zona sudică a corului, această cornişă a fost refăcută stângaci în 1840 (dată zgrafitată, fig. 3). In afara inscripţiei deja amintită „...Jhesus Ch(ristus 1496)...”, pe parapet, în zona Biserica fortificată din Saschiz 9 Juliana Dancu-Fabritius, Siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen in Siebenbürgen, Sibiu 1980, nr. 28. 10 Vătăşianu, Istoria artei, p. 559; ex. Cloaşterf, Iacobeni, Roadeş, Şoarş. 11 Ca şi în cazul bisericilor din Iacobeni, Şoala şi Bruiu, unde turnul de deasupra sacristiei întăreşte o zonă defensivă vulnerabilă. 131
